Cine cauta o imagine sugestiva a trecutului, prezentului si viitorului Romaniei n-are decat sa urce pe acoperisul unui nou bloc de birouri aflat in constructie langa aeroportul Bucuresti si sa arunce o privire catre cerul Capitalei.
Departe la orizont se vad nelipsitele blocuri cenusii de apartamente - cea mai vizibila mostenire a regimului dictatorului Nicolae Ceausescu.
Chiar si inainte de marele lui program de demolari si reconstruire, cel care va fi poreclit Bucurestii “Parisul Estului” trebuie sa fi avut mult simt al umorului.
O privire in imediata apropiere a locului in care ne aflam arata insa altceva - grupuri de case si apartamente nou-noute, in diferite stadii de constructie, toate semne ale unei explozii imobiliare inaintea aderarii la Uniunea Europeana in ianuarie.
In zona de mijloc dintre imediata vecinatate si vechiul centru al orasului mai sunt inca spatii deschise, insa o mare parte din acest teren este deja in curs de amenajare de catre, sau pentru firme din cele mai diverse domenii, de la IT si finante la companii imobiliare.
Aceste firme sunt deja favoritele investitorilor la inca mica, dar dinamica Bursa de Valori Bucuresti, care spera sa aiba 300.000 de investitori locali activi pana la sfarsitul anului 2008.
Imbunatatiri in infrastructura
Directorul general al companiei imobiliare IMPACT SA, Dan Popp, imi arata noul sau bloc de birouri, aproape finalizat. Impact este genul de companie romaneasca de succes, cotata la bursa, si care ajuta ca economia romaneasca, odinioara stagnanta, sa obtina unele dintre cele mai mari rate de crestere din Europa.
Desi constructor de case, IMPACT a trebuit sa invete rapid, pentru ca guvernul Romaniei se asteapta ca firmele private de acest tip sa se ocupe si de toate serviciile publice aferente comunitatilor, de la apa si electricitate la sosele, ba chiar scoli si crese.
Se spera ca fonduri europene de pana la 30 de miliarde de euro (38 de miliarde de dolari SUA, sau 20 de miliarde de lire sterline) vor fi alocate pentru diverse proiecte, cu utilitatile si serviciile publice printre prioritatile de varf.
Dan Popp spune ca imbunatatirea infrastructurii este esentiala. Este insa nemultumit ca, datorita regulilor Uniunii Europene in materie de licitatii, cele mai multe astfel de proiecte vor fi castigate de companii straine cu experienta si sustinere financiara puternica.
“Cel mai bun lucru la care putem spera este sa lucram impreuna cu multinationalele carora le lipseste experienta locala pe care o avem noi”, spune el. “Raspunsul consta in parteneriate. Vorbim aici despre a obtine infrastructura sociala de care avem nevoie - a lasa aceasta sarcina exclusiv in seama companiilor private nu e un lucru intelept”.
Finantarea conteaza
Romania se poate mandri si cu ceva ce nici macar Marea Britanie nu are - un canal de televiziune dedicate afacerilor 24 de ore pe zi, The Money Channel, finantat de influentul grup Realitatea Media.
Am privit o dezbatere live in studio in care manageri de fonduri si oameni de afaceri de succes erau chestionati despre cum si-au castigat lei - Romania nu intentioneaza sa treaca la euro prea curand.
Se prea poate ca The Money Channel sa nu aiba decat vreo cateva mii de telespectatori, dar este un experiment social util care poate ajuta oameni formati intr-un mediu strict controlat de stat sa inteleaga mai bine functionarea unei economii de piata.
Din ianuarie 2007, dupa ce Romania se va alatura in mod oficial Uniunii Europene, unul dintre cei mai buni indicatori ai succesului financiar va fi daca, si cat de multe multinationale vor decide sa-si deschida birouri in tara.
Economistul sef al ING Romania, Florin Citu, s-a intors in Bucuresti dupa perioade petrecute in SUA si Europa. El spune ca multe dintre companiile globale cele mai cunoscute au preferat deocamdata sa stea deoparte pentru ca nu sunt dispuse sa unga palmele politicienilor sau functionarilor publici ca sa-si vada planurile aprobate.
Prin urmare, o eventuala avalansa de investitii straine este premiul sperat de Romania in mult-laudata, dar incompleta ei lupta cu coruptia si cu un sistem judiciar ineficient. Eventuale esecuri in oricare dintre aceste domenii si nu numai ca investitorii straini vor observa, dar vor continua sa stea deoparte.
Traducerea: Catalin Dimofte, Ager Press
