Traian Basescu are o prima transa de „date stiintifice“ in baza carora sa poata condamna comunismul.
„Cotidianul“ a pus cap la cap, utilizind diversele materiale documentare care sint disponibile, numele celor care, apartinind unor elite distincte, au avut de suferit de pe urma comunismului.
Cifra care a rezultat in urma acestor investigari nu este, desigur, una finala: e doar o cifra minima. Prin urmare, numarul victimelor de elita ale regimului comunist este cel putin acesta; cel pe care vi-l propunem in cele ce urmeaza. Aceasta nu exclude insa faptul ca numarul acestor victime sa fie unul inzecit.
Victime numarate „stiintific“
Coroborind datele selectate din „Dictionarul victimelor comunismului“ (disponibil la literele A la Q - 8 volume din 14 intentionate), scris de Cicerone Ionitoiu, cea mai completa baza de date cu privire la numarul victimelor comunismului, cu documente si date ale Memorialului de la Sighet, contabilizarea numelor de victime care fac parte din elita politica indica cifra de
aproximativ 836 de lideri. Pentru clasa politica, luata in ansamblul sau, cifra se dubleaza cel putin, in inventarul lui Ionitoiu: peste 1.800 de victime in total.
Dintre acestia, 350 de persoane au fost omorite sau au murit in detentie, precum si la interval de o luna de la eliberarea din arest (in foarte multe cazuri, chiar la interval de citeva zile, detinutilor dindu-li-se drumul pentru a nu muri in puscarie).
In plus, exista cazuri de suicid imediat dupa „eliberare“, generate de absenta mijloacelor de trai sau de neputinta de a suporta amintirile evenimentelor traite. La acestia, se adauga si un numar semnificativ de persoane care au murit la citeva luni sau la citiva ani de la eliberarea din detentie.
20 de membri ai elitei politice distruse de comunisti au ajuns, conform statisticii minimale cu care operam, la groapa comuna.
Numele victimelor clasei politice romanesti si ale reprezentantilor de elita ai acesteia, apartenenta acestora, precum si locurile de detentie ale acestora se regasesc in tabelul atasat acestui articol.
Ordinul de marime in 1945
Crema elitei politice de la mijlocul secolului trecut numara citeva sute de nume; o buna parte dintre acestia - ministri si secretari de stat - au fost inchisi la Sighet. Daca acestora li se adauga parlamentarii in viata din diverse legislaturi, cifra creste cu inca aproximativ 2.000 de nume - e de parere istoricul Armand Gosu.
Inca aproximativ 3.000 de oameni alcatuiau elita birocratica a Romaniei. Toti acestia plus liderii politici locali - din mediul urban si rural - duc la o cifra de 10.000-15.000 de nume care compuneau elita politica a Romaniei imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
„Majoritatea acestora au atras represiunea comunista in prima faza a sa - cea mai dura si mai violenta. Toata elita politica a Romaniei necomuniste a fost neutralizata de comunisti. Pe cei care nu au apucat sa ii inchida in detentie i-au trimis la Canal, cu condamnari administrative. Nu a ramas nimeni neinchis.
Faptul ca intreaga elita politica a fost neutralizata da clar, o data in plus, dimensiunea genocidala a regimului comunist“, spune Armand Gosu.
Cum am numarat
Am inclus in rindul celor 836 de victime personalitati politice atit lideri cu impact national inainte de venirea comunistilor la putere, precum si lideri locali. De asemenea, am inclus pe lista nume ale unor lideri legionari, ale unor conducatori - nationali si locali - din Basarabia, precum si citeva zeci de nume ale unor tineri care aveau profil de lideri politici.
O categorie aparte o reprezinta acei lideri ai elitei politice comuniste, devorata in urma unor lungi rafuieli intre diversele factiuni ale PCR; si ea se regaseste pe lista noastra, cu citeva exemple de notorietate.
Intunericul vine de la rasarit: 10 porunci
Cicerone Ionitoiu povesteste, intr-o lunga marturie despre ororile comunismului, ca in 7 martie 1945 a sosit la Bucuresti o comisie formata din Evgheni Suhalov (reprezentantul Kominternului), Vasile Prisenko (sectia sindicate URSS), general Feodor Zurkov (din Statul Major politic al lui Malinovski), Nicolae Afcev (atasat special pe linga Ana Pauker) si Sulmab Berezinski (trimis special al lui Stalin).
Cu prilejul acestei vizite, Ana Pauker, Constantin Doncea si Constantin Pirvulescu au primit, printre altele, sarcinile de rezolvat in trei ani: desavirsirea reformei agrare; desfiintarea armatei si crearea uneia noi; desfiintarea micilor gospodarii taranesti; abdicarea regelui si exilul familiei regale; suprimarea firmelor de export-import si indreptarea exportului spre URSS si tarile satelite
ei; suprimarea partidelor istorice si uciderea si rapirea membrilor; intemeierea unei „politii populare“ de tip NKVD; indreptarea populatiei rurale catre industrie; interzicerea intrarii strainilor din tarile capitaliste; lichidarea tuturor bancilor. In mare parte, aliatii romani ai comunistilor sovietici si-au facut datoria.
