Peste citeva zile vom afla numele laureatului pentru literatura, iar criticii din toata lumea se asteapta la un nou Nobel politic.
Academia Suedeza a anuntat vineri data la care va da publicitatii numele laureatului Nobel pentru Literatura de anul acesta. Joi, 12 octombrie, va inceta bursa zvonurilor, alimentata in ultima saptamina si de situatia particulara a decernarii Premiilor Nobel pentru stiinte doar catre personalitati din Statele Unite.
Aproape imediat vor incepe, cu siguranta, si comentariile: cine ar fi trebuit sa cistige si cit de relevanta mai este azi institutia Nobelului literar. Pina atunci, sa vedem cine sint favoritii de anul acesta si cit de coerenta ar fi alegerea lor cu optiunile pentru laureatii din anii anteriori.
Mesajul politic al Nobelului literar
Astazi, intrebarea de pe buzele tuturor si totodata cea care da nastere celor mai multe controverse este legata de importanta factorului politic in procesul de nominalizare si acordare a Nobelului literar. Desi criticii literari sustin, asa cum afirma britanicul Robert McCrum, ca Nobelul nu e o „platforma pentru a trimite mesaje politice“, experienta ultimilor ani spune altceva.
Dupa laureati ca Toni Morrison, Dario Fo sau Harold Pinter, criticii Nobelului si-au facut o ocupatie din a creiona portretul potentialului laureat. Dupa Nobelul din 1999, decernat lui G?nter Grass, criticul literar suedez Mats Gellerfeld afirma, intr-un material publicat in „The New Yorker“: „Candidatul ideal pentru Premiul Nobel ar fi acum o lesbiana din Asia“.
De la Orhan Pamuk la Bob Dylan
Ladbrokes, cea mai mare casa de pariuri din Marea Britanie, il crediteaza pe romancierul turc Orhan Pamuk cu cele mai multe sanse la Nobel (cota 3:1), urmat de poetul sirian Ali Ahmad Said („Adonis“) (4:1), jurnalistul polonez Ryszard Kapuscinski (5:1), romancierii americani Joyce Carol Oates (6:1) si Philip Roth (10:1).
Lista pariurilor continua cu nume dintre cele mai cunoscute, de la Milan Kundera, Thomas Pynchon, Margaret Atwood, John Updike, Salman Rushdie, Julian Barnes, Paul Auster pina la un aproape ridicol Bob Dylan, cotat 500 la 1.
Dintre acesti autori, multi sint cunoscuti pentru mesajele lor politice: Orhan Pamuk a ajuns la tribunal, acuzat de nationalistii turci de „denigrare a identitatii nationale“ dupa ce scriitorul denuntase genocidul armenilor.
Sirianul Ali Ahmad Said, al doilea favorit la Nobel, este primul poet arab care a scris in mod explicit despre sex, iar literatura sa experimentala e presarata cu declaratii politice.
Efectul Nobel: consternare si confuzie
In ultimii ani, scena internationala a cazut de acord asupra faptului ca Nobelul literar a devenit „un mare mister“, dupa cum afirma, intr-un mod foarte diplomatic, Charles McGrath, fost publicist la „The New York Times Book Review“.
Lui Vargas Llosa ii placea sa spuna ca exista doua lucruri despre care nu stie absolut nimic: alegerea Papei si a cistigatorului Nobelului pentru Literatura, iar cuvintele lui Borges, unul dintre cei mai controversati autori ignorati de Academia Suedeza, au devenit celebre: „Desigur ca vor gasi un scriitor pe care nu-l citeste nimeni si-l vor premia“.
Cunoscutul critic literar britanic Robert McCrum a afirmat ca alegerea dramaturgului italian Dario Fo, in 1997, a provocat „o consternare aproape universala“, iar acordarea Nobelului din 2000 romancierului, dramaturgului si poetului chinez Gao Xingjian a reprezentat semnul unei „confuzii totale“.
