Ceausescu a gasit mijloace eficiente pentru a-i elimina pe "dusmanii poporului". Psihiatria politica. O metoda la indemana, "sub acoperire", folosita special pentru a elimina suspiciunile Occidentului legate de tratamentul aplicat adversarilor politici. Au fost infiintate spitale psihiatrice cu gratii, destinate celor care il criticau, ce au inlocuit inchisorile politice.
De altfel, intr-un discurs din 1968, Nicolae Ceausescu i-a etichetat drept "nebuni" pe cei care credeau ca pot darama regimul comunist.
Un exemplu concludent al tratamentului psihiatric aplicat il reprezinta modul in care Securitatea a actionat in preajma Universiadei organizate in Romania in 1982: toti potentialii tulburatori ai acestui eveniment au fost ridicati de pe strada sau din casele lor si internati in spitalele de psihiatrie.
Laolalta, nebuni periculosi, disidenti politici, oameni nevinovati s-au trezit in dube si dusi la Spitalul 9, unde au stat inchisi in saloanele special amenajate timp de sapte zile. Pentru ca a protestat si a vorbit de tratamente aplicate ca pe vremea evului mediu, dupa metode naziste, seful psihiatriei din acea perioada, doctorul Valerian Mirontov Tuculescu, a fost dat afara.
Dosarul sau a fost instrumentat de actualul deputat Ilie Merce, colonel de securitate pe atunci.
"Mai exista inca astazi cineva care se gandeste ca se pot gasi in Romania forte sociale capabile sa puna in primejdie sistemul nostru socialist? Cred ca nu.
Fara indoiala, tovarasi, nici un taran cooperator, nici un lucrator din statiunile de masini si tractoare sau din gospodariile agricole de stat, nici un intelectual din institutele noastre de cercetare si din scoli nu ar ingadui nimanui sa puna la indoiala trainicia si forta socialismului in Romania.
Fireste, pot sa mai fie nebuni si vor fi intotdeauna, dar pentru nebuni societatea noastra socialista dispune de mijloace necesare, inclusiv camasa de forta. Dar, dupa cum stiti, dezvoltam medicina pe o scara larga. Chiar si acesti nebuni pot fi tratati cu mijloace moderne pentru a nu trebui sa recurgem la camasa de forta", spunea intr-un discurs in 1968, pe 1 octombrie, Nicolae Ceausescu.
Acesta a fost semnalul transmis de fostul dictator "organelor in drept" pentru a lua masuri speciale impotriva disidentilor. Asa au fost construite in spitalele psihiatrice pavilioane speciale, cu gratii la ferestre si pazite de securisti. "Nu trecea o saptamana sa nu te trezesti cu ei. Mai era adus cineva considerat a fi nebun. Era un sentiment de teama, dar si de repulsie, de scarba.
Iti lasa impresia ca iti facea un favor ca te lasa in viata", ne-a declarat medicul Gheorghe Ionescu, directorul Spitalului de Psihiatrie de la Voila (judetul Prahova).
Jalbarii erau tinta
Germina Nagat, cercetator la CNSAS, sustine ca "au existat planuri de masuri emise de Securitate pentru anihilarea pe cale psihiatrica a disidentilor politici".
"Comunistii nu acceptau critica. Nu era considerat normal cel care era impotriva regimului comunist. Se considera ca ori era dirijat de afara, ori era nebun", ne-a relatat doamna Nagat. Ea sustine ca securistii erau cu ochii pe asa-zisii "jalbari", adica persoanele care protestau, care aveau comentarii ostile.
"Erau oameni care trimiteau memorii pe principiul ca partidul, Nicolae Ceausescu nu stiu ce se intampla in tara. Acestia erau urmariti permanent. Securitatea urmarea pana si condicile de reclamatii de la magazine", a mai spus Germina Nagat.
In vizorul organelor de represiune mai erau si intelectualii incomozi "sau oamenii care au fost odata atasati de regim, dar au devenit scandalizati de cum evolueaza situatia". "Acestia erau considerati atat de turbulenti incat nu puteau fi linistiti si trebuiau astfel inchisi in spitalele psihiatrice", a precizat Nagat.
Tuculescu s-a opus metodelor comunistilor
Un caz ilustrativ il reprezinta cel al medicului psihiatru Valerian Mirontov Tuculescu, care s-a opus metodelor practicate de psihiatria politica. Acesta, in 1981, pe 15 iulie, a avut "nebunia" de a demasca abuzurile care erau facute de o clica de medici psihiatri, docili regimului de represiune, in colaborare cu Securitatea.
Tuculescu era inspector general in Ministerul Sanatatii, seful psihiatriei pe tara. Atunci el a intocmit o nota care a fost trimisa ministrului Sanatatii din acea perioada, Mihail Aldea, in care vorbea despre "vanatoare de bolnavi, practicata in epoca feudala si de catre nazisti".
"Sistemul folosit in prezent in capitala tarii sub forma unor masuri precipitate, abuzive, fara discernamant reprezinta o manifestare periculoasa si total in afara legii", a avut curajul sa declare doctorul Tuculescu, in plina perioada de represalii a regimului ceausist.
"Nebunii", stransi de Universiada
Asemenea semnale erau trase de medicul psihiatru in contextul unui eveniment important al imaginii externe a dictaturii sotilor Ceausescu: Universiada din 1981. In acel an, pentru a da bine la imagine pe plan extern, Ceausescu a organizat jocurile sportive ale Universiadei.
Iar ca lucrurile sa iasa bine si strainii sa nu se trezeasca cu numeroase jalbe in mana din partea "turbulentilor", partidul a hotarat sa-i ridice pe toti asa-zisii "nebuni", adica persoanele considerate "periculoase". Acestia au fost saltati de pe strada, din pat, din gari, dintre blocuri, din toata tara si inchisi pe perioada Unversiadei la Spitalul de Psihiatrie nr. 9.
Actiunea a fost bine coordonata de Securitate si pusa la cale de directiile de sanatate si spitalele psihiatrice.
Lista lui Gorgos
Doctorul Tuculescu, cel care s-a aflat in mijlocul acelor evenimente si care a protestat pentru ce s-a intamplat la Spitalul 9, ne povesteste: "Doctorul Constantin Gorgos, directorul de la Policlinica Titan, un mare politruc, care a colaborat indeaproape cu Securitatea, a intocmit listele cu cei care trebuiau internati, considerati a fi periculosi.
A dat listele tuturor sectoarelor, directiilor de sanatate, care au ajuns apoi la directorul de la Spitalul 9, Virgil Angheluta. Acesta a pus doua salvari la dispozitie, care au plecat la vanatoare. Doi gealati, impreuna cu soferul si un asistent. Oamenii avuti in colimator au fost saltati de pe strada, din gari, de acasa. Unii au refuzat sa mearga la spital, chiar au fugit.
Atunci gealatii au recurs la forta. Cand erau prinsi, erau imobilizati si li se punea un cearceaf pe cap si aruncati in duba. Unii au fost injectati si dupa zece minute se linisteau si nu se mai puteau impotrivi.
Au fost oameni care, veniti din provincie, avand mici dispute cu diverse persoane, au fost saltate de organele de ordine si duse la spital fara sa aiba nici o treaba cu vreo boala psihica. De exemplu, asa a fost saltata o persoana din Galati, venita in Bucuresti la cumparaturi. La Spitalul 9 au fost aranjate doua pavilioane special pentru acesti oameni. Paza era asigurata de Securitate.
Erau imbracati militar, cu cizme militare, dar in halate albe". In toata aceasta "nebunie" au fost implicate, dupa cum ne-au declarat unele surse medicale, inclusiv persoanele incomode regimului politic.
"Pe lista lui Gorgos mai figurau si dusmanii poporului, jalbarii care prezentau un pericol in sensul ca le puteau inmana strainilor care veneau in tara cu prilejul Universiadei memorii defaimatoare la adresa regimului", au precizat sursele citate. Astfel au fost inghesuite, de-a valma, in dube bolnavi psihic, disidenti politici, oameni nevinovati care s-au aflat total intamplator in Bucuresti.
Abuzurile, semnalate de Tuculescu
Tuculescu, in calitate de inspector general in Ministerul Sanatatii, a primit numeroase semnale referitoare la abuzurile ce au fost facute: "Am primit multe telefoane de la rudele celor care au fost saltati. Unii plangeau la telefon, ca nu stiau unde au fost duse rudele lor. Asa m-am sesizat si m-am dus la spital sa vad situatia cu ochii mei. Cand am ajuns acolo, am vazut ca era dezastru.
Oamenii erau inghesuiti in paturi in doua pavilioane improvizate". Drept pentru care, a continuat sa ne relateze doctorul Tuculescu, "am intocmit o nota fata de cele constatate".
Medicul a reclamat sistemul terorist
El prezinta in acest document toate abuzurile la care au fost supusi cei considerati "periculosi":
"Unele persoane de pe lista, chiar daca au suferit anterior episoade ale unor tulburari psihice, sunt incadrate in munca, detin chiar functii de raspundere si nu s-au manifestat in nici un fel in ultimul timp ca bolnavi psihic. La internare, o comisie de psihiatri a apreciat "periculozitatea" bolnavilor dupa modul de reactie fata de situatia internarii fortate.
Cei care au acceptat tratamentul sub semnatura proprie sunt mentinuti in spital pe baza formulei "urgenta", desi majoritatea nu au prezentat inainte de internare o stare care sa justifice acest atribut.
Cei care s-au opus au fost incadrati ca bolnavi periculosi si retinuti pentru tratament, desi multi dintre ei sunt linistiti, presteaza activitati in unitati socialiste si nu exista dovezi asupra periculozitatii lor. Un astfel de sistem risca sa anuleze eforturile a zeci de ani de umanizare a spitalor de psihiatrie.
Decretul 313, aplicat neadecvat, fara discernamant, se poate transforma dintr-un instrument inalt umanitar in sistem terorist."
