Rezistenta la curatenie (de Ioana Lupea)

de Ioana Lupea     Evenimentul Zilei
Vineri, 13 octombrie 2006, 0:00



Elita politica romaneasca trece prin doua procese al caror rezultat ar trebui sa fie reformarea ei. Decomunizarea si anticoruptia la nivel inalt ar urma, teoretic, sa cearna fostii comunisti si politicienii postcomunisti imbogatiti ilicit si sa lase spatiu pentru o noua clasa politica.

Instinctul de conservare al celei vechi este atat de puternic incat ambele actiuni sunt in pericol de a fi compromise si deturnate.

Decomunizarea fara lustratie este doar un exercitiu de moralitate publica, iar anticoruptia la nivel inalt fara Agentia Nationala de Integritate, asa cum a fost ea proiectata de guvern, sublima retorica.

Este adevarat ca atat una, cat si cealalta se refera la trecutul recent si, presupun, suspendarea temporara a unor principii aplicate in statele democratice. Au fost insa recomandate si sustinute de acestea tocmai pentru ca reconstructia societatilor dupa comunism si tranzitie nu este posibila altfel.

La originea proceselor se afla societatea civila, Coalitia pentru un Parlament Curat aplicand pentru prima data, pentru candidatii la alegerile locale si generale din 2004, o grila ce continea ambele criterii.

Daca decomunizarea raspunde in primul rand asteptarilor unei elite intelectuale, civice anticomuniste, anticoruptia la nivel inalt este bine-venita pentru populatia care vede in politicieni imbogatiti peste noapte.

Temele au fost preluate dupa alegeri de Traian Basescu, al carui prim an de mandat a fost marcat de iesirile publice impotriva coruptiei si de hotararea de a transfera arhivele Securitatii CNSAS.

Ulterior decomunizarea a fost adoptata de PNL si de Calin Popescu-Tariceanu, iar anticoruptia la nivel inalt de PD si de Traian Basescu. Liberalii si-au inlaturat sau marginalizat demnitarii cu probleme la dosar, ca Mircea Ionescu-Quintus si Mona Musca, in timp ce PD s-a aratat mult mai indulgent cu fostii sai ofiteri de securitate.

In schimb, PD a fost un activ sustinator al Agentiei Nationale de Integritate, spre deosebire de PNL, care pledeaza pentru o forma mai iertatoare a legii, dar poate nu in aceeasi masura ca PSD, PRM, PC si UDMR.

Paradoxal, primul partid care le-a integrat ca principii interne a fost PSD-ul condus de Mircea Geoana. Liderul social-democrat si-a inceput ofensiva de putere in fostul partid de guvernamant, sustinand ca relicvele comunismului si ale administratiei corupte Adrian Nastase trebuie inlaturate, chiar daca el este intr-o oarecare masura si una, si cealalta.

Motivatia lui a fost nu una morala, ci strict pragmatica, demobilizarea celorlalte nuclee de putere din PSD. Ca dovada, actiunile publice ale PSD sunt mai degraba impotriva deconspirarii si anticoruptiei.

Cele doua procese sunt pe cale sa fie golite de sens - reforma elitei politice - pentru ca actorii implicati au inceput sa le foloseasca pe post de arme de luptaelectorala, realizand in acelasi timp ca inglobarea lor ca norme interne ar decima propriile structuri.

Riscul este ca neincrederea in elita politica, exprimata prin scepticismul pustiitor fata de partidele politice si de parlament, sa duca la optiuni extreme, la alegerea unui partid antisistem, ca in Polonia si Slovacia, sau la revolta, ca in Ungaria.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


65 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by