Din august pana la sfarsitul lui octombrie se culeg fructele de catina alba - Hyppophae rhamnoides. Fructele sunt produs de un arbust pe care il intalnim de-a lungul raurilor si datorita continutului in vitamine si substante minerale sunt foarte cautate pentru prepararea ceaiurilor sau a sucurilor, nectarurilor, gemurilor sau marmeladelor.
In acest an temperaturile scazute isi fac de abia de astazi simtita prezenta, in cea mai mare parte a tarii. In special in zonele de campie fructele nu au fost afectate de ploi sau brume si se afla in aceasta perioada la maturitate deplina, atunci cand si cantitatea de substante nutritive este cea mai mare.
Contine multa vitamina C
Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F.
Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.
Un produs obtinut din aceste fructe este uleiul de catina, pe care il putem intalni in rafturile farmaciilor si magazinelor de tip PLAFAR. El este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte usor narcotice.
De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase.
Cu ajutorul unor preparate pe baza de catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele. Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. Mugurii de catina au efect afrodisiac.
Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii.
Doriti sa aveti propriul arbust de catina? Este foarte simplu, o metoda lejera de inmultire este butasirea. Rupeti cativa lastari de 30-40 cm, grosi, maturi, cu scoarta lignificata, lasati-i intre 12-24 ore intr-un vas cu apa, pentru a se hidrata tesuturile dupa care ii puteti ingropa direct in pamant. Catina este un arbust putin pretentios si sansele de reusita sunt mari.
Trebuie doar sa aveti grija ca in primii ani sa tundeti planta, pentru a ii da forma dorita, in caz contrar ea va capata aspectul unei tufe dese.
O solutie pentru alunecarile de teren
Nu doar pentru fructele sale este arbustul atat de apreciat, ci si pentru proprietatea sa de a ameliora solurile degradate, slab structurate. Ca si salcamul, arbustul de catina emite drajoni, adica de a forma lastari direct din mugurii adventivi de la nivelul coletului. Acesti drajoni formeaza o retea care stabilizeaza solul si scade riscul alunecarilor de teren.
Catina imbogateste si continutul in azot din pamant, datorita unei simbioze bacteriene.
Gradinarii apreciaza catina pentru realizarea de garduri vii, o bariera de netrecut pentru musafirii nepoftiti. Crengile sale prezinta spini puternici si sunt ideale pentru a imprejmui gradinile si livezile.
