Jucatorii din economie nu se mai pot relaxa bazindu-se pe lipsa de optiuni a romanilor. Competitia este extrem de dura. Si miza e foarte mare.
Au trecut mai bine de zece ani de cind romanii mergeau saptaminal zeci de kilometri pentru a-si face cumparaturile din Prisma, de cind trebuiau sa astepte cu anii pina cind Romtelecom gasea un numar si pentru ei sau de cind se decideau aproape instant de la ce banca sa ia un credit pentru ca oferta era extrem de limitata.
A trecut chiar si mai mult de cind consumatorii, “entuziasti si naivi”, dupa cum arata cercetarile de piata, se uitau incrincenati la pusculita cu economii, facindu-i astfel pe potentialii investitori sa se intrebe daca o afacere aici nu este o decizie prea aventuroasa.
In schimb, se specula atunci pe seama marelui avantaj de a fi primul intr-o piata care inca nu s-a dezmeticit dupa comunism, companii precum Metro profitind de aceasta sansa chiar si in prezent. Acum, investitorii se uita frecindu-si miinile la potentialul pietelor pe care vor sa intre. Si se mai uita extrem de atent la concurenta pentru ca, de fapt, aici am ajuns.
Intr-o epoca a concurentei, in care cotele de piata si profiturile nu se mai cistiga dintr-o data, ci pas cu pas si cu foarte mari eforturi.
Ce aduce concurenta
Aparitia concurentei i-a facut pe jucatori sa se comporte ca intr-o economie sanatoasa. Adica sa-si scoata toti asii din mineca pentru a taia din avintul competitorilor directi sau indirecti ori, dupa caz, pentru a-si mentine pozitia de lider. Metodele sint bine cunoscute, incepind cu diverse politici de pret, distributie si promovare pina la lovituri sub centura.
Unul dintre sectoarele din care se poate invata cum anume se poarta o lupta este cel bancar. In acest caz, a existat mai intii lupta marilor banci ale lumii pentru un loc important pe piata. Tacticile au fost in mare doua: fie au cumparat foste banci de stat, fie au ales sa se dezvolte organic. Depasindu-se acest prag, acum institutiile bancare se bat in oferte si retele de distributie.
Si daca pe seama competitiei ofertele bancilor au inceput sa-i propuna romanului acele preturi care ii permit acestuia bunuri de marca, strategiile au inceput sa se schimbe si in industria auto.
Batalii strinse
Numai daca ne uitam la marcile autohtone, se poate ghici ceva din strategia fiecaruia. Mai precis, Dacia a mizat totul pe cartea Logan, ceea ce a insemnat si sfirsitul erei Solenza. In schimb, Daewoo si-a mentinut strategia de diversificare a gamei, concentrindu-se pe productia a patru modele: Matiz, Cielo, Nubira si Tacuma.
