Situatia presei romanesti este departe de a fi una buna. Acest lucru reiese, destul de clar si dureros, din sondajul realizat de "Jurnalul National". Dincolo de interpretarile facile, legate de preferintele politice ale ziaristilor, sta o realitate deloc incurajatoare.

Corelatiile studiului sociologic creioneaza imaginea unei prese desprinse de agenda publica, usor suficienta, usor de manipulat. Numai cine nu stie ce a insemnat perioada de cenzura si lipsa unei prese in care libertatea cuvantului sa fie mai presus de orice interes personal poate sta linistit.

Cel mai puternic semnal de alarma sta in dezacordul pe care il manifesta ziaristii fata de afirmatia "Democratia este mai importanta decat poporul". Intrebarea, asa cum a fost pusa ea, poate fi interpretata diferit. Poate privi modul in care guvernele gestioneaza astazi popoarele.

Succesiunea intrebarilor din aceasta categorie arata ca sensul este de a descoperi gradul de acceptare al acestei afirmatii. Un procent insemnat, 65% din colegii de breasla, considera ca poporul este mai important decat democratia. O asemenea atitudine denota lipsa credintei in valorile fundamentale. Istoric vorbind, s-a putut demonstra ca poporul poate trai si fara democratie.

Dictaturile, mai ales cele luminate, clameaza exact ideea mandatului pus doar in slujba poporului. Oamenii traiesc si mor la fel si in dicta-turi, si in democratie. Exemple contemporane stau marturie faptului ca poporul poate avea un trai caldut, din punct de vedere material, si in dictaturi.

Pentru ziaristi, increderea in demo-cratie, ca valoare care transcede timpul, trebuie sa fie mult mai importanta decat pentru oricine altcineva. Un sistem democratic nu se construieste si nu se mentine decat cu aceasta convingere ca puterea trebuie impartita permanent cu oamenii, in mod transparent. si nu cu un popor virtual.

A considera ca poporul este vremelnic mai important decat democratia inseamna a accepta discursul politicienilor, inclinati spre succese imediate, cu impact, dar nu intotdeauna in directia democratiei.

Pare o abordare filosofica si aparent nesemnificativa a acestei chestiuni din sondaj, daca nu este privita in contextul romanesc. Acelasi sondaj arata ca oamenii cu bani au influente in zona mediei, dupa cum ziaristii insisi o spun. In lipsa credintei in valori sanatoase, fundamentale, ziaristul este tentat sa accepte compromisul.

Chiar pe perioade scurte de timp, considerand ca este un lucru minor, care nu afecteaza sanatatea organismului media. Tot sondajele arata ca, in timp, acest lucru aduce de- servicii intregului segment de presa scrisa si audiovizuala.

Treptat, treptat, increderea in presa scade, iar modificarile comportamentale ale consumatorului fata de produsul media, in ansamblul sau, pot duce tot sistemul spre faliment, precum s-a intamplat in sistemul bancar in anii '90. Tot mai des, oamenii politici si cei de afaceri obisnuiesc sa-si plateasca polite prin intermediul presei.

Tentatia este cu atat mai mare cu cat grupul de presa este parte a afacerii lor. Cu oameni de presa care pot fi manipulati sau sunt permeabili la compromisuri, succesul este asigurat. Numai ca perspectiva asta inseamna si distrugerea mediei autohtone.

Exista acum, in piata internationala de media, spun specialistii in domeniu, o tendinta tot mai mare de expansiune, corelata cu cea generala, a globalizarii. Marile publicatii ale trusturilor straine opteaza pentru traducerea editiilor lor in limbile tarilor pe a caror piata vor sa intre. Privita din alt unghi, piata unica poate insemna decesul presei autohtone.

Marile trusturi nu stau la usa lui 2007 grabite sa cumpere produsul romanesc, daca simt ca acesta nu este unul performant in spatiul public. Pur si simplu, il vor inlocui cu unul de-al lor, fara sa incerce sa mai schimbe ceva pe aici.

In aceasta conjunctura, pe baza "parteneriatului" dintre media, politicieni si oameni de afaceri, se poate ajunge foarte usor la o implozie. De aceea este extrem de importanta verticalitatea si mai ales credinta ca sanatatea unui sistem se construieste in timp, cu oameni care cred in el.