Adevaratii giganti mediatici, cei cu miliarde de euro la activ si zeci de mii de angajati, care conduc clasamentul mondial al trusturilor de presa, lipsesc de pe piata din Romania. Companiile care au ajuns aici, de talie medie, au avut de la inceput un plan pentru fostul bloc sovietic, in care s-a incadrat si Romania: publicul neinitiat inca in deliciile mediei occidentale.

Urmarea a fost previzibila. Esticii au constituit pentru aceste trusturi oportunitatea de a construi televiziuni, radiouri si publicatii care sa devina lideri de piata in rasaritul Europei. „Cotidianul“ arata cine sint companiile straine care detin presa din Romania si ce loc are ea in portofoliul din afara granitelor.

Mediu spre mic, relativ modest

Octav Popescu, Managing Director Initiative, crede ca piata romaneasca de media este dominata de companii de talie medie spre mica la nivel international, enumerind CME, Ringier, Hearst sau SBS. Despre actiunile acestora in Romania, specialistul Initiative le considera „relativ modeste“, in afara citorva exceptii notabile.

„Multe s-au impus ca modele de business de succes, cum e CME si Ringier si au modelat evolutia pietei romanesti media“, tine sa mentioneze insa Octav Popescu.

Raportate la dimensiunile pietei romanesti, Ioana Avadani, directorul Centrului de Jurnalism Independent, le considera totusi relevante. „Putem numara pe degetele de la miini companiile straine care au investit in media romanesti. Dar daca analizam totalul tirajului sau al audientelor, observam ca ele, de fapt, domina piata“, sustine Avadani.

Din „Forbes“ in Protopopescu

CME (Central European Media Entreprises) este cea mai bine infipta dintre companiile de presa straine care activeaza pe piata romaneasca. A lansat la sfirsitul lui 1995 PRO TV-ul, urmindu-i apoi Acasa TV si Pro Cinema. In 2004, compania cu sediu in Bermude si-a majorat valoarea actionariatului in Romania pina la 80 de procente din PRO TV srl.

Americanii mai au 20% in compania de Radio Pro srl, care detine Pro FM, Info Pro si Pro Clasic.

Infiintata in 1994, CME si-a propus sa ofere o alternativa televiziunilor publice din fostele tari comuniste. Ideea i-a apartinut miliardarului american Ronald Lauder, plasat de „Forbes“ printre cei mai bogati 250 de oameni din lume. CME a devenit intre timp lider de piata in Romania, Slovacia, Slovenia, Ucraina si Cehia.

A dezvoltat noua retele in sase tari care acopera 90 de milioane de persoane si este listata la bursa din New York.

Radio si tv pentru 100 de milioane de europeni

Si europenii de la SBS Broadcasting au adunat, incet-incet, o serie de nume importante in audiovizualul romanesc. Setea lor de presa mioritica este dovedita de Prima TV, recenta achizitie a postului TVKLumea, viitorul KissTV, precum si retelele Kiss FM si Radio Star.

In Europa SBS-ul este ocupat cu 17 statii tv, 21 de canale Pay TV, 14 retele de radio si 10 posturi de radio autonome, ajungind astfel, in fiecare zi, la 100 de milioane de locuitori.

O companie mare, un pas mic pentru noi

Magnatul media Rupert Murdoch si-a facut o intrare timida in Romania, in 2004, cind News Corporation a cumparat din actiunile B1 TV. Dupa doi ani de negocieri, compania lui Murdoch a devenit atunci actionar minoritar in cadrul postului de pe Calea Victoriei, familia Paunescu detinind, in continuare, pachetul majoritar de actiuni.

La nivel mondial, gigantul mediatic este cunoscut pentru studiourile de film 20th Century Fox, retelele de televiziune Fox sau ziarele „The Sun“, „The Times“ si „New York Post“. Chiar daca in Romania nu si-a facut simtita pina acum prezenta, Europa de Est nu a fost ignorata de compania americana.

In Bulgaria detine cea mai importanta televiziune privata, bTV, iar in toamna acestui an, News Corporation a achizitionat 49% din actiunile postului Imedi TV din Georgia. De altfel, compania lui Murdoch este prezenta in majoritatea statelor din fostul bloc sovietic, prin posturi de televiziune sau de radio, publicatii si agentii de publicitate.

Viacom, un alt gigant media de peste Ocean si care ocupa locul cinci in topul celor mai importante companii media de pe glob, este la fel de reticent in a intra pe piata romaneasca, fiind deocamdata prezent doar cu postul tv tematic MTV.

Otomanii ne pregatesc telenovele

Cei mai recenti investitori interesati de piata romaneasca, turcii de la Dogan, au anuntat ca pun la bataie 35 de milioane de euro pentru o televiziune, Kanal D, ce urmeaza sa fie lansata in curind.

Romania este prima tara de expansiune pentru compania Dogan, care numara in Turcia opt cotidiene (printre care „Hurriyet“, „Milliyet“ si „Fanatik“), posturi tv si radio, trustul avind in 2004 o cifra de afaceri de peste un miliard de dolari.

Francezii se dau la radio

Desi a dezvoltat o retea mondiala gigantica, compania Lagardère are putine achizitii realizate in media din Romania. Cele mai importante cumparaturi ale trustului care ocupa in 2004 locul trei in Europa (venituri de peste 8 milioane de euro) sint Europa FM si Radio 21.

Grupul a fost nevoit dupa aparitia Legii audiovizualului din 2002 sa isi micsoreze participatia in Radio 21 la 20%, pentru ca detinea majoritar compania sub care emite Europa FM. Pentru unul dintre titlurile de succes ale trustului, „Elle“, Lagardère a acordat licenta catre Edipresse.

Doua alte proiecte romanesti, in spatiul televizual de aceasta data, sint in vizorul grupului: Europa TV 1 (generalist) si Europa TV 2 (pentru copii si tineret). Francezii mai detin si HDS Inmedio, principalul distribuitor de presa din Romania.

Publicatiile ramin insa un domeniu de excelenta pentru Lagardère, care ocupa primul loc mondial la categoria publicatiilor magazin: peste un miliard de exemplare vindute anual, 260 de titluri distribuite in 41 de tari.

Elvetia a cantonat prima in Romania

Desi orientata doar spre presa scrisa, Ringier se poate totusi lauda ca a descalecat primul in Romania, in 1992, cind a infiintat „Capitalul“. Doi ani mai tirziu a pus mina pe mina de aur „Libertatea“.

In portofoliul sau s-au succedat apoi „Lumea Femeilor“, „Unica“, „TV Mania“, „Bravo“, „TV Satelit“, „ProSport“, „Bravo Girl“, „Evenimentul zilei“, „Bolero“ si „Compact“.

A avut insa si deceptii cu publicatii lansate sau achizitionate pe care nu le-a pastrat pina azi: „Gazeta Sporturilor“, „Ziarul de Cluj“ sau „Povesti Adevarate“. Compania de media elvetiana a investit la rindul ei masiv pe piata central si est-europeana, cu peste 40 de titluri de ziare si reviste, dar s-a orientat si in China, Vietnam si Hong Kong.

Trecuti prin aproape toate revistele

Edipresse s-a concentrat inca de la inceputuri, in 1988, pe piata de presa scrisa, atacata de altfel si in Romania zece ani mai tirziu.

Grupul elvetian, devenit international, este lider in presa magazin din tara noastra, cu nu mai putin de 17 titluri, dintre care cele mai reprezentative sint: „Avantaje“, „Elle“, „Viva!“, „20 Ani“, „Intimplari adevarate“, „Povestea Mea“, „Popcorn“, „Joy“, „Computer Bild“, „Elle

Decoration“ sau „Familia mea“. Incepind cu 2004, Edipresse detine 60% din Edipresse AS Romania, restul de 40 de procente intrind din 2002 in posesia celor de la Axel Springer Group.

Edipresse mai activeaza in 18 tari europene (Franta, Spania, Portugalia, Rusia, Ucraina, Polonia), dar si asiatice, laudindu-se cu un portofoliu de 160 de titluri si cu venituri de 562 de milioane de euro anul trecut. Partenerul Edipresse, Axel Springer, a fost fondat in 1946 si este azi cel mai mare grup de presa german: peste 150 de ziare si reviste in 27 de tari.

Axel Springer detine celebrul „Bild“, cel mai bine vindut cotidian national de pe continent, cu un tiraj de 4,5 milioane de copii. Pe linga subsidiarele europene din Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia, Franta, Spania sau Elvetia, grupul are intrarea si pe piata din China.

Grupul celor o mie de titluri

Finlandezii de la Sanoma au dat, la rindul lor, mina cu americanii de la Hearst tocmai in Romania, unde investesc sub numele de Sanoma Hearst. Joint venture-ul a inceput in 1999, cu publicatia „Easy PC“, urmata in acelasi an de unul dintre titlurile de referinta ale grupului: „Cosmopolitan“.

Au urmat „FHM“, „Mami“, „Beau Monde“, „Story“, „National Geographic“, „Bine!“, „Scrii si Cistigi“.

Sanoma Magazines sta si el bine in topul european, fiind al patrulea publisher de formate glossy de pe batrinul continent: peste 275 de publicatii in zece tari, printre care Finlanda, Olanda, Belgia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia si Rusia.

De cealalta parte, Hearst dateaza din 1887 si este la ora actuala una dintre cele mai diversificate companii de comunicare, ce insumeaza investitii in presa scrisa, reviste, retele de cablu, televiziune, radio, Internet, productie si distributie tv.

Citeste nemteste

Studiul National de Audienta de la inceputul acestui an a dat verdictul: patru din primele zece cele mai citite publicatii din Romania sint editate de nemtii de la Burda. Compania editeaza pentru ochii autohtoni 19 reviste, printre care „Men’s Health“, „Ioana“, „Copilul meu“, „Cool Girl“ sau „Practic in Bucatarie“.

In decembrie anul trecut, compania a achizitionat trustul Casa Lux, iar in luna martie a acestui an a exportat neaosul „Practic in Bucatarie“ in Rusia. Hiturile nemtilor in media autohtone sint, de altfel, practicele in bucatarie sau idei pentru casa si „Ioana“.

Ca multe alte companii mari de media, Hubert Burda Media a infiintat, in 1995, Burda Verlag Osteuropa, adica o divizie speciala pentru estul continentului.

In 11 ani, sectiunea balcanica a trustului occidental a editat peste 200 de reviste in Romania, Polonia, Cehia, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Serbia, Croatia si Slovenia. Efortul esticilor a adus companiei anul trecut peste 371 de milioane de euro, adica o treime din veniturile totale.

In afara de titlurile occidentale, unde are peste o suta de ani de experienta, compania si-a facut aparitia in Rusia si in Asia. La inventarul global, trustul se mindreste cu 258 de reviste, 30 de posturi de radio si 10 canale de televiziune.

Revolta libera

WAZ, aka Westdeutsche Allgemeine Zeitung, editeaza in Europa 48 de cotidiene, cu aproximativ 4 milioane de exemplare pe zi si 108 reviste. In media autohtona si-a facut aparitia in 2001, dupa ce a cumparat actiuni la „Romania libera“, iar in 2004 a devenit actionar majoritar al publicatiei.

In acelasi an, incercind sa schimbe linia ziarului, WAZ a stirnit revolte in redactie. In frunte cu Petre Mihai Bacanu, romanii au acuzat trustul german ca este coalizat cu PSD sa acapareze ziarul, in timp ce nemtii au replicat ca vor sa instituie in Romania un stil occidental.

Situatia s-a linistit in 22 decembrie, cind WAZ a vindut o parte dintre actiuni lui Dan Adamescu (proprietarul magazinului Unirea) si a ramas cu 46%. In prezent, „Romania libera“ se pregateste de modernizare, Emil Hurezeanu fiind numit directorul ziarului din iunie, anul acesta.

Integral in Cotidianul