Pe vremea cand avea o relatie speciala cu soarele-rasare, Iliescu a scotocit prin Asia in cautare de modele si parteneri comerciali. Liderul regional Constantinescu a gasit patiseria unde se vinde cornul abundentei taman in Kazahstan, dar conductele pe care urmau sa curga lapte, miere si hidrocarburi au ramas in faza de proiect, pana in ziua de azi.
Basescu, macar, nu are griji: de cresterea economica se ocupa UE si capsunarii, iar aliatii anglo-americani sunt garantia ca vom reusi sa impunem democratia in Irak.
Ce te faci insa ca, acasa, gigacaloria arde mai mult in buzunare decat in calorifere? si oricate plutoane ar trimite Unchiul Sam sa se joace de-a Rambo, la Babadag, matusa Marioara, din Militari, tot tremura de frig daca nu-i vin gazele de la Papasa Putin. Solutii ar fi, dar, ghinion, ele se afla in propria batatura, greu de observat de catre cei care privesc departe, in timp si spatiu.
Energia nucleara, cu toate riscurile ei, reduce dependenta de hidrocarburi si ne permite sa crestem productia industriala, fara a depasi plafonul la emisiile de gaze cu efect de sera.
Energia nucleara este mai ieftina decat cea obtinuta cu carbune ori gaz metan si, mai mult, este singura al carei pret poate scadea! Centrala de la Cernavoda a fost proiectata sa functioneze cu cinci reactoare si astazi merge doar unul singur. Pe masura ce ar porni si celelalte, productia ar creste si kilowatul s-ar ieftini.
Din pacate, doar autostrazile se construiesc, in Romania, mai lent decat uzinele atomoelectrice.
Ca sa creasca viteza, ar trebui, de pilda, sa se imbunatateasca relatia cu Bulgaria. Sofia are o mare problema, fiindca nu a gasit cu ce sa umple golul lasat de Kozlodui. Centrala de la Belene, care urma sa preia sarcina, este atacata dur de ecologisti.
Locatia e prost aleasa - intr-o zona seismica, aproape de un oras cu 2 milioane de locuitori, intamplator chiar Bucurestiul, si nu permite depozitarea deseurilor.
In schimb, Cernavoda a scapat de necazuri: are autorizatie, e la o distanta dubla fata de Bucuresti (nu mai vorbim de Sofia), intr-o zona cu un risc seismic mai redus si pe un sol stancos, numai bun pentru depozitarea gunoaielor radioactive. Fiindca nu au bani, autoritatile romanesti au anuntat ca merge greu constructia la reactorul nr. 3 si ca vor sa vanda ultimele doua reactoare.
De ce sa nu le finalizeze, pe toate, in cooperare cu bulgarii? Ne iau astfel de pe cap beleaua din Belene, dar ne ieftinesc si kilowatul! Cu sarbii, la Portile de Fier, ne-am inteles de minune. De ce n-ar functiona si un "tarat" nuclear romano-bulgar?
Podul Prieteniei are un picior in Giurgiu si altul in Ruse. Cernavoda e doar pe pamant romanesc. Orgoliile nationaliste sunt inca puternice in fostele tari comuniste, iar intrarea in UE nu inseamna automat transformarea bulgarilor si romanilor in nemti si francezi.
La ei, acolo, Airbusul isi ia zborul din Toulouse, dar este si un avion german, atata vreme cat Berlinul are un pachet important de actiuni in EADS. Cine va face, in cazul nostru, primul pas spre reconciliere si cooperare? Elitele politice ar trebui sa dea tonul, dar ele s-au limitat la cateva cuvinte frumoase, pentru Bruxelles.
Politicienii bulgari au de luptat cu mentalitatile publicului, ca doar nu degeaba e popular un mitocan ca Stoicikov, antrenorul nationalei, a carui principala grija, la Constanta, era sa-i jigneasca pe romani. De cealalta parte, liderii de la Bucuresti n-au vreme de fleacuri.
Strasbourgul e mai aproape de Paris, capitala modei, decat Sofia, in care n-au mai fost de cand si-au schimbat caciulile rusesti, din blana de iepure, pe Versace si Louis Vouitton.
