Banca Nationala a Romaniei i-a spulberat, cel putin pana anul viitor, ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur, visul de a infiinta Case de Credit Rural in toate comunele din Romania.
Finantarea agriculturii ramane inca la mana bancilor comerciale, care se feresc insa sa faca afaceri cu taranii romani. Pe de alta parte, fondurile europene destinate agriculturii romanesti sunt o momeala extrem de atractiva pentru bancile comerciale.
In urmatorii ani, pana sa atinga nivelul subventiilor din Uniunea Europeana, mediul rural din Romania va primi de la Comunitate peste 10 miliarde euro. La acesti bani se vor adauga alte miliarde ce vor proveni din subventiile acordate de statul roman agriculturii din Romania.
Cu toate acestea, micii fermieri, asociatiile agricole sunt extrem de departe de accesarea acestor fonduri. Finantarea agriculturii, o problema la care nu a stiut sa raspunda niciun guvern in ultimii 15 ani, ramane o problema dificila. Cu atat mai mult, accesul la credite al taranilor romani este la mana unui sistem care nu da doi bani pe nevoile imediate.
Incepand de anul viitor, 70% din cei ce lucreaza pamantul si detin minimum un hectar de teren vor beneficia de subventii importante din partea statului.
Daca luam in considerare ca aproape 40% din populatia ocupata a Romaniei se regaseste in agricultura si ca majoritatea acestor oameni nu au nicio sansa sa acceseze un credit bancar, ajungem la concluzia ca subventiile amintite nu vor duce in niciun caz la o viata mai buna, ci vor continua doar sa asigure acel nivel de subzistenta specific gospodariilor din Romania.
Vrem in Europa ca in Romania
In tarile Uniunii Europene, Casele de Credit Rural functioneaza ireprosabil de mai bine de o suta de ani. Inclusiv una dintre marile banci straine prezente pe piata romaneasca a pornit, la inceput, ca o Casa de Credit Rural.
Ideea de a infiinta asemenea Case si in Romania este cuprinsa in planul de guvernare al actualei coalitii, dar are toate sansele sa ramana la stadiul de proiect. Ce-i drept, proiectul a fost supus atentiei Bancii Nationale a Romaniei, inca de la inceputul acestui an, asa cum a fost facut cunoscut si Parlamentului.
Dar abia zilele trecute BNR a catadicsit sa dea un raspuns vizavi de proiectul Caselor de Credit Rural, in care insa lasa clar sa se inteleaga ca nu agreeaza o asemenea noua institutie de creditare. Ministrul Flutur declara peste tot pe unde se afla in tara ca, incepand cu anul viitor, sunt toate sansele sa apara Casele de Credit.
Acum se pare ca trebuie sa-si puna pofta-n cui. Exista cooperative de credit si banci comerciale care pot sa finanteze fermierii romani, a lasat sa se inteleaga Banca Nationala, care, „fripta“ cu experienta bancilor populare, nu risca o noua aventura in mediul rural.
Daca peste tot in Europa functioneaza asemenea Case de Credit, intrebarea este de ce s-ar teme oficialii BNR ca la noi lucrurile ar putea sta altfel?
Lege speciala da, supraveghere ba
Pusi in fata pozitiei exprimate de BNR, initiatorii proiectului Caselor de Credit Rural mai au totusi o varianta: o lege speciala, propusa de Guvern si aprobata de Parlament, care sa faca abstractie „pe ici, pe colo“ de la actuala legislatie din sistemul bancar.
Intrebarea este, in acest caz, cine supravegheaza buna functionare a Caselor de Credit. Banca Nationala in niciun caz si, de aici, riscurile ce decurg.
Dincolo insa de problemele de natura legislativa, un lucru este cert. Taranii romani nu au acces la credite, motiv pentru care trocul e la mare cautare in continuare.
Cum sa intri, in aceste conditii, in competitie cu alti fermieri europeni? Banii din programul SAPARD au fost accesati pe ultima suta de metri pentru ca s-a introdus programul „Fermierul“, altfel ii dadeam inapoi la Uniunea Europeana.
„In cinci zile de la intrarea in vigoare a creditarii au fost luati toti banii din programul «Fermierul», iar acum avem solicitari, pentru anul viitor, de peste doua ori mai mari decat suma acordata anul acesta“, afirma consilierul ministrului Flutur, Aurica Stoica.
Anul viitor ce program se va mai infiinta? Oficialii din Ministerul Agriculturii recunosc ca s-a lucrat greu cu bancile comerciale care au intrat in program si ca beneficiarii fondurilor nu au fost taranii, ci mai curand fermierii cu un anumit potential.
Ulterior, s-a spus ca rolul Caselor de Credit Rural ar putea sa-l joace si unitatile CEC, raspandite pe tot teritoriul tarii. CEC se va privatiza insa, si noul proprietar face politica pe care o vrea si nu pe aceea dorita de Ministerul Agriculturii.
In plus, institutia functioneaza ca orice banca comerciala, iar intocmirea dosarelor de creditare este o chestiune de durata si costisitoare pentru un fermier simplu. Solutia ar fi, asadar, tot Casele de Credit Rural.
Cooperativele de credit nu au ochi pentru tarani
Conform proiectului intocmit de Ministerul Agriculturii, Casele de Credit Rural trebuie sa faca exceptie de la actuala lege bancara, in sensul ca ele trebuie sa functioneze pe principiul mutualitatii si intrajutorarii.
Pe acelasi principiu ar fi trebuit sa functioneze si cooperativele de credit infiintate pe baza Ordonantei 97/2000, pe care legea le-a transformat insa din „asociatii de persoane“ in „asociatii de capital“. In aceste conditii, intrajutorarea a devenit profit, iar cheltuielile de functionare sunt destul de ridicate.
Exista, in momentul de fata, aproape 100 de cooperative de credit in Romania, dar aproape niciuna nu finanteaza fermierii din cauza costurilor ridicate ale creditului.
Ratele de dobanda stabilite de cooperativele de credit sunt cel mai adesea mai mari decat ratele bancilor comerciale, iar avantajul de a fi aproape de zonele rurale se sterge cu desavarsire atunci cand trebuie intocmite dosarele de creditare, care necesita proceduri greoaie si timp indelungat.
