Coalizarea parlamentarilor PSD, UDMR, PRM si PC inseamna, matematic, ca Agentia Nationala de Integritate nu are nici o sansa de a controlova averile demnitarilor. Cele patru formatiuni au peste jumatate din mandatele din legislativ si au anuntat la unison ca sustin varianta modificata a proiectului ANI.

Chiar si retrimiterea documentului la Comisia juridica are putine sanse de a schimba ceva, varianta ciuntita a actului fiind aprobata saptamana trecuta de 22 din cei 26 de membri ai acesteia.

Camera Deputatilor discuta azi pe articole proiectul de lege. Tot astazi are loc, la Palatul Parlamentului, o dezbatere publica pe tema proiectului ANI, organizata de Transparency International - Romania.

Noul patrulater parlamentar, PSD+UDMR+PRM+PC, beneficiaza de serviciile a 176 de deputati si 82 de senatori. Asta face ca Alianta D.A., chiar si in cazul in care e sustinuta de minoritati si independenti, sa fie in imposibilitatea de a trece prin legislativ, in forma dorita, unul dintre cele mai importante acte normative de la finalul acestui an.

La dezbaterile incepute ieri, in prezenta ministrului Justitiei, luarile de cuvant ale alesilor au fost fie mistouri ieftine, fie pline de paradoxuri.

Cel mai mare dintre ele a fost pozitia PSD si PRM care, desi au subliniat faptul ca o asemenea institutie nu ar exista in nici un alt stat si nici la nivelul UE, n-au optat pentru a vota impotriva proiectului, ci au sustinut modificarile aduse acestuia de Comisia juridica.

Fiind lege organica, proiectul ANI are nevoie, conform legislatiei, de votul a jumatate plus unu din numarul total de parlamentari. In Camera Deputatilor asta inseamna 167 de voturi, in conditiile in care "patrulaterul" poate aduna 176, o majoritate care asigura castig de cauza in bataie pe atributiile ANI.

Acelasi scenariu se poate repeta la Senat, unde PSD, UDMR, PRM si PC au impreuna 82 din cei 137 de mandate.

Nici chiar varianta anuntata de presedintele Camerei Deputatilor, de a trimite proiectul spre reexaminare Comisiei Juridice, nu pare sa fie o solutie pentru ca viitoarea institutie sa recapete importanta care i-a fost menita.

Doar 13 din cei 26 de membri ai comisiei reprezinta formatiunile politice din "patrulater" si, cu toate acestea, proiectul masacrat a fost aprobat cu 22 de voturi "pentru", trei "abtineri" si un vot "impotriva".

In inregistrarile audio facute publice pe site-ul Camerei Deputatilor nu se mentioneaza felul in care si-a exprimat votul fiecare membru in parte.

Asta in afara de faptul ca cele 17 bucati audio pot fi ascultate doar printr-un artificiu, spre deosebire de orice alta inregistrare postat pe pagina web, disponibile la un simplu click.

Conform legislatiei, presedintele Camerei Deputatilor sau al Senatului poate trimite spre reexaminare un act normativ daca modificarile aduse in dezbaterea in plen schimba radical forma acestuia. In cazul de fata, teoretic, metoda poate fi aplicata o singura data, altfel proiectul ANI va fi aprobat tacit pe 2 noiembrie.

O data cu trecerea de Camera Deputatilor, documentul mai poate fi modificat la Senat, unde va ateriza tot in curtea Comisie juridice. Cum dintre cei 11 membri ai acestei, sapte apartin "patrulaterului", e greu de crezut ca optiunile politice se vor schimba radical.

Nici plenul nu pare sa fie mai deschis spre revenirea la forma initiala a proiectului, senatorii PNL, PD si cei independenti fiind doar 55 din 137.

Dupa ce trece prin cele doua camere ale Parlamentului, legea va ajunge pe masa presedintelui, spre promulgare. Si acesta are posibilitatea, prevazuta de Constitutie, de a retrimite legislativului actul normativ, dar doar o singura data. Si cum componenta "patrulaterului" nu da semne ca se va modifica in vreun fel pana atunci...

Cine a "castrat" Agentia

Principalii autori ai castrarii proiectului ANI sunt doi deputati care, cel putin teoretic, ar fi trebuit sa sustina optiune Guvernului, institutia care a pus pe masa Parlamentului respectivul document.

Spre suprinderea generala, Kelemen Hunor si Marton Arpad au facut 36 de amendamente pe fondul proiectului, in conditiile in care, in timpul discutiilor din Coalitie, UDMR se exprimase in favoarea variantei de proiect elaborate de Executiv.

Cei doi nu a fost insa singurii care au dorit eliminarea celor mai importante atributii ale noii Agentii. Deputatii PSD Elena Adomnicai, George Baesu, Razvan Bobeanu, Cristian Dumitrescu, Florin Iordache si Eugen Nicolicea au devenit si ei, fara nici o remuscare, initiatori ai principalelor modificari.

Printre cei sase reprezentanti PSD, unii nu sunt chiar la prima initiativa care protejeaza interesele unor categorii restranse de persoane. Spre exemplu, Cristian Dumitrescu se afla printre initiatorii Statutului parlamentarului, actul normativ care are grija de pensia alesilor si de platile compensatorii pe care le primeste in caz ca nu mai prinde un fotoliu caldut in Parlament.

Elena Adomnicai, Razvan Bobeanu si George Baesu sunt printre cei care au propus eliminarea preotilor dintre categoriile sociale ale caror dosare din evidenta fostei Securitati pot fi consultate de orice cetatean roman.

Florin Iordache a incercat sa simplifice modalitatea de demitere a presedintelui prin intermediul referendumului, propunand ca aceasta sa aiba loc cu jumatate plus unu din numarul de voturi exprimate, indiferent de cuantumul prezentei la vot.

Eugen Nicolicea are la activ modificarea Legii de organizare si functionare a posturilor publice de radio si televiziune, initiativa contestata atat de ONG-urile din domeniu cat si de cele doua institutii vizate.