Solicitarea Uniunii Europene de inchidere a centralei nucleare de la Kozlodui ingrijoreaza numeroase tari balcanice, cu exceptia poate doar a Romaniei. Asta deoarece statele respective (printre care Albania, Macedonia sau Muntenegru) depind in mare masura de exporturile de energie electrica - la un pret convenabil - din Bulgaria.

Viceministrul albanez al energiei, Gjergj Bojaxhi, sufera de dureri de spate, care sunt mai puternice in momentul in care sta asezat. Asa ca in timp ce vorbeste se plimba agitat prin birou, adus de spate si ascunzindu-si tresaririle de durere in spatele vorbelor. Numai un singur cuvint il poate face sa stea locului: Kozlodui.

Cosurile inalte ale centralei nucleare de la Kozlodui se afla cam la 300 de km departare de Albania, undeva in nordul Bulgariei. Numai ca distantele devin neimportante in Balcani, regiune unde functioneaza un unic spatiu energetic, asta dupa ce un acord in acest sens a fost semnat inca de anul trecut.

Iminenta inchidere, la 31 decembrie, a doua din cele patru reactoare ale centralei de la Kozlodui este asteptata cu ingrijorare de multi specialisti in energie din tarile sud-est europene.

"Lucrul acesta ma face extrem de nervos", spune Bojaxhi. Reactie au avut chiar si euro-parlamentari din Ungaria si Slovenia care - intr-un apel in ceasul al doisprezecelea - au cerut Comisiei Europene o "aminare temporara" a inchiderii centralei.

Pe de alta parte, in Muntenegru, directorul companiei nationale de electricitate EPCG, Srdjan Kovacevic, a declarat unui cotidian local ca "speram ca inchiderea programata sa fie aminata cu cel putin un an de zile".

Numai ca acest lucru este foarte putin probabil sa se intample. Kozloduiul trebuie sa aiba aceeasi soarta precum toate centralele vechi, construite dupa reteta sovietica, si care au fost inchise de statele est-europene imediat ce au devenit membre UE.

Exemplul cel mai elocvent in acest sens e Lituania, care si-a inchis centrala de la Ignalina in 2004, in ciuda pierderilor mari pe care a trebuit sa si le asume.

Si Slovacia, un exportator net de energie in Europa rasariteana, se confrunta cu probleme similare. Tara poate incepe sa importe energie electrica daca va inchide centrala de la Jasovske Bohunice, construita si ea dupa model sovietic, dar cu un grad de securitate mai ridicat.

Bulgaria este insa un caz unic. Asta deoarece inchiderea celor doua reactoare nucleare de la Kozlodui va avea un impact vizibil nu doar asupra acestei tari, ci si a altor state balcanice, care se confrunta deja cu probleme legate de alimentarea cu energie electrica.

Albania este una dintre aceste tari. Iarna trecuta, zile la rind curentul a fost intrerupt aici cel putin zece ore pe zi, deoarece nu existau resursele energetice minime.

Cerere mare, preturi pe masura

De aceea, viceministrul Gjergj Bojaxhi crede ca Tirana ar trebui "sa plateasca orice pret" pentru ca iarna aceasta sa nu aiba probleme similare. Iar cel mai la indemina ar fi importul de energie din Bulgaria, lucru pe care Sofia nu si-l va mai permite totusi asa de usor dupa inchiderea reactoarelor de la Kozlodui.

In pragul crizei se afla si alte tari balcanice, iar expertii estimeaza ca preturile vor creste in perioada urmatoare, odata cu lansarea licitatiilor pentru cumpararea de energie (Croatia si Albania fac acest lucru la sfirsitul lui octombrie, iar Macedonia si Muntenegru undeva in noiembrie).

Deoarece in regiune cererea de energie a crescut anual in medie cu 5 procente, doar Bulgaria, Bosnia si Romania mai sunt acum independente din acest punct de vedere (cele trei tari au exportat peste 14Twh anul trecut) restul statelor balcanice depinzind exclusiv de importul de curent electric.

Piata locala e asadar "insetata" de energie. "Problema este ca aceasta nu se mai gaseste in cantitati multumitoare", spune Atanasko Tunevski, directorul companiei macedonene de transport a energiei MEPSO.

Inchiderea reactoarelor 3 si 4 ale centralei de la Kozlodui va duce la scaderea cu 40 de procente a cantitatii de curent care acoperea deficitul energetic al Albaniei, Macedoniei, Muntenegrului si provinciei Kosovo, se arata intr-o analiza a publicatiei specializate Energy in East Europe, editata de Platts.

Dar si Serbia sau Croatia pot fi afectate de scaderea exporturilor bulgaresti de energie. Belgradul si-a asigurat necesarul de energie - importind din Bulgaria - pina in februarie anul viitor, dar daca iarna e grea si importurile de gaze din Rusia devin nesigure, considera Mijat Milosevic, manager al companiei de stat Elektro-Privreda Srbije.

Paradoxal, chiar si Bulgaria s-ar putea confrunta cu o criza energetica, atita timp cit consumul intern sporeste odata cu cresterea economica. Pina atunci, Bulgaria ramine un exportator important in Balcani: anul trecut a vindut 7.6Twh, dintre care jumatate numai in Grecia.

Se anunta o iarna dificila. Expertii estimeaza ca in sud-estul Europei preturile la energie vor creste cu cel putin 20 la suta, de la 0.05 euro per kilowatt-ora (KWh), la mai mult de 0.06 euro.

In Kosovo si Macedonia preturile pot chiar depasi 0.07 euro per KWh. Compania macedoneana de transport a energiei - MEPSO, care se confrunta cu mari probleme financiare, a anuntat ca costurile legate de asigurarea necesarului de energie vor fi cu circa 50 de milioane de euro mai mari ca anul trecut.

Toate cresterile de cost ale energiei se vor vedea si pe facturile de plata ale consumatorilor. In acest moment, muntenegrenii si macedonenii platesc putin peste 3 centi /kWh, in timp ce grecii platesc 7 centi. Dar acesta este costul cel mai scazut din tarile Uniunii Europene, unde pretul mediu e de 10 centi / kWh.

Ingrijorate de cresterile de preturi pe piata internationala, companiile de electricitate incearca sa gaseasca surse de aprovizionare cit mai apropiate sau sa "resapeze" producatori cu tehnologie veche. In acest sens trebuie vazuta si intentia Macedoniei de a reporni centrala termica de la Negotino care produce energie la 0.07 euro / kWh.

Dar centrale precum cea de la Negotino sunt nu doar nu foarte ieftine ci si invechite si nesigure. Regiunea balcanica este plina de astfel de utilitati: spre exemplu, in Albania ultima centrala electrica a fost construita in 1986, iar in Muntenegru in 1982.

"Daca vom conta pe astfel de producatori putem sa ne confruntam oricind cu probleme", considera Atanasko Tunevski, directorul companiei macedonene MEPSO.

Costurile de reconditionare sunt foarte mari si ar presupun obtinerea unor credite cu dobinzi ridicate, cheltuieli care nu mai sunt agreate de guvernele statelor balcanice. De aceea, dobinzile s-ar regasi in primul rind pe facturile de plata ale oamenilor simpli.

Tot mai multi dintre acestia au insa deja probleme financiare. Evgenia are 72 de ani si traieste in Skopje dintr-o pensie ce nu depaseste 120 de euro pe luna. "Ar fi de nesuportat pentru mine sa platesc mai mult pentru energia electrica", spune femeia.

In aceste conditii, multe tari balcanice sunt nemultumite de inchiderea reactoarelor de la Kozlodui si incearca sa gaseasca surse alternative de aprovizionare cu curent electric.

Romania ar putea fi o optiune. Bucurestiul si-a sporit exporturile de energie cu 20 la suta in primele sase luni ale anului (acestea au fost de 2.9Twh) iar faptul ca in vara viitoare spera sa porneasca un nou reactor la centrala nucleara de la Cernavoda lasa sa se inteleaga ca va dori sa ocupe locul parasit de Kozlodui.

Dar pina la vara se anunta o noua iarna, foarte probabil din nou uscata si rece. Iar solicitarile de energie electrica in regiunea balcanica vor fi tot mai mari.

Material realizat prin colaborarea reporterilor Retelei Balcanice de Investigatii Media din Tirana, Sofia, Skopje, Sarajevo, Pristina, Belgrade si Podgorica.