Spuneam in Gandul zilei de sambata ca Varujan Vosganian n-ar fi trebuit trimis la Bruxelles. Ei, uite ca m-am razgandit, sunt roman, ce, n-am voie? Acum cred ca dl. V V ar fi reprezentat foarte exact Romania la UE.
Ce aducem noi Europei in care stam sa intram, in afara de pamant bun de cumparat, proprietati imobiliare si forta de munca ieftina? Care e sunetul original al Romaniei in concertul de la Bruxelles al natiunilor europene? Imnul UE este finalul simfoniei a 9-a, Oda bucuriei, de Ludwig van Beethoven.
Sunetul european al Romaniei pot fi cateva acorduri din simfonia a 3-a, Eroica, a titanului de la Bonn, interpretate la orga da pept si pian cu ciocanele.
I. Papagalo maestoso. Vosganian face declaratii presei zambind intelept si superior. Zice ca or sa-i dea Finantele, dar el s-ar simti mai bine la Cultura. "Liberalul" Vosganian, pana mai ieri membru marcant al unui minuscul partid "de dreapta" care propunea ghettoizarea tiganilor, finantat de S. O.
Vantu, pleaca la Bruxelles ca si cum ar fi fost pana acum cel putin negociator-sef sau ministru de externe. Basescu si Tariceanu se felicita pentru troc, fiecare fiind convins ca l-a tras in piept pe celalalt.
II. Grave moderato, grave sughitato. Barroso il baga in sedinta pe Vosganian si-l scoate fara aer in plamani.
III. Vivace con clanta. Unul Turcu, un securist fugit in '89, condamnat la moarte si care se simte foarte bine, pe scurt un Paceput, zice in "Jurnalul National" ca Vosganian a fost securist. Paceputul dovada n-are, dar isi aduce aminte, ca i-a spus lui alt securist. Amintirile Paceputului devin pe loc dovada, confirmare pentru "Ev. zilei", disperat ca scapa "pontul".
IV. Sostenuto martafone. Vosganian vine pe ecrane, se bate cu pumnii in piept pentru onoarea lui nereperata si zice ca-i da pe toti in judecata. Cele trei chile de mastica prima vin un ceas mai tarziu, cand comisarul Martafone iese la sediul PNL si se cere la vatra.
Tariceanu, relaxat, cauta alt comisar, ca si cum si-ar schimba motocicleta, Basescu zice ca de-acum se implica, de parca n-ar fi fost in troaca pana in gat.
Ce ramane din toate astea in tezaurul folcloric al natiei? Un securist roman vrea sa darame un politician roman cu stravechiul procedeu "avem acte care dovedeste ca dansul e spion imperialist, dar nu putem sa vi le-aratam, ca e secrete, aveti incredere in noi". Victima face intai galagie si pe urma se retrage cu voce mica.
Aha, deci e clar ca l-a prins cu ceva, i-au pus niste hartii pe masa, de-aia se da armeanu' lovit - e interpretarea rapida si majoritara a situatiei.
Din acest moment, prin inestimabila contributie a calaului Paceputu, victimei Martafone si unei anumite parti a presei din Romania se poate spune orice, despre oricine, cu conditia ca acela care vorbeste sa fie "de incredere", cum zice Marius Tuca.
Eu, de pilda, as putea sa-l consider "de incredere" pe Emil Constantinescu si atunci rezulta ca Traian Basescu a fost securist, caci asa afirma fostul presedinte.
Tambalagismul simfonic, colaborarea filarmonica dintre victime si calai intru botezarea in cacat a Romaniei europene, iata marca autentic romaneasca pe care UE va trebui s-o inregistreze alaturi de tuica si telemea.
