Faptul ca Orange si Vodafone (fostul Connex) au semnat recent contracte de colaborare cu Biroul de Credit nu va insemna neaparat ca datornicii cu debite mai mari de 30 de zile nu vor mai primi credit la banci. Nu acelasi lucru se poate spune si despre clientii care n-au fost foarte atenti la comisioanele si conditiile creditelor, mai ales ale celor obtinute prin intermediul cardurilor.

Majoritatea restantelor mici inregistrate de Biroul de Credit provin din comisioane aferente conturilor curente sau de card. Ingeniozitatea bancilor cu privire la oferta de produse adaptate pietei locale a fost la fel de prolifica si in cazul penalizarilor si comisioanelor.

Iar faptul ca diferentele dintre produsele bancilor sunt foarte mari, si cateodata necunoscute nici de ofiterii de credit, are ca rezultat o cunoastere partiala a detaliilor produselor de catre client.

De pilda, exista banci care penalizeaza lipsa „rulajului“ banilor pe un card cu facilitate de credit, si astfel clientii iau la cunostinta prea tarziu ca au o datorie neplatita - adesea dupa ce se pomenesc in baza de date a Biroului de Credit.

Existenta unui debit restant la „politia creditelor“ ar trebui sa aiba insa mai mult un rol preventiv decat punitiv, iar bancile ar trebui sa tina cont de tipul restantelor si de cazurile particulare cand iau decizii de bonitate legate de acordarea unui nou credit.

Probabil ca noul organism de lobby (asociatie profesionala) care va fi creat in urmatoarele luni de industria cardurilor va impune reguli unitare privind explicarea produselor si perceperea comisioanelor, dar si modalitatile de atentionare a clientilor inaintea raportarii restantelor catre Biroul de Credit.

Overdraftul e negociabil

Creditul de tip „descoperit de cont“ (sau „overdraft“), obtinut cu ajutorul cardului de debit de salariu, arareori mai poate fi obtinut de la banci fara o conventie ferma incheiata de angajator cu banca.

Cu dobanzi ce oscileaza intre 10 si 22%, media creditului pe cardul de salariu coboara insa cu mult sub a creditului pe card clasic, iar in plus, in cazul in care an-gajatorul stie sa negocieze cu banca, pot fi obtinute dobanzi in medie cu 2-3% mai mici decat cele de „front-desk“.

Astfel, BCR ofera pana la sase salarii nete angajatului unei companii care are incheiata conventie speciala cu banca, dobanda standard fiind de 20%. La BRD, in schimb, se dau doar 1,5 salarii daca nu exista conventie cu banca si trei salarii daca acest act a fost incheiat, dobanda standard sau „de front-desk“ fiind de 23%.

Si la Raiffeisen „descoperitul de cont“ are dobanda standard mare, de 22% pe an. La alte banci mai mici, precum Piraeus sau Volksbank, dobanzile scad la 19%, respectiv 15%, pe cand Finansbank nu s-a complicat cu acest produs, excluzandu-l (sau neincluzandu-l inca) in oferta proprie.

Spre comparatie, in ceea ce priveste cardurile de credit clasic, dobanzile sar la 25% in cazul Bancii Transilvania - MasterCard Forte, sau Finans Avantaj MasterCard Standard, si 24% in cazul Vivere - BRD. Pericolul intrarii in arhivele Biroului de Credit este insa la fel de mare in ambele cazuri.

Comisioane ascunse?

In fapt, diferenta dintre ofertele pentru creditul pe card de credit si cel de debit este cea care poate pune clientul in dificultate. Nu exista niciun comision ascuns, atat timp cat clientul cere bancii lista de comisioane si calculeaza exact suma de plata lunara.

Situatia devine confuza in momentul in care clientului unei banci i se spune ca trebuie sa plateasca lunar numai dobanda, timp de cinci ani, pana la expirarea contractului cu banca, in cazul creditului overdraft, pe cand in cazul creditului clasic i se cere plata fie imediata (din luna curenta in cazul retragerii de la bancomat a creditului), fie din luna urmatoare (in cazul folosirii creditului la comercianti), a unui anumit procent din credit plus dobanda aferenta.

Integral in Saptamana Financiara