Un document ce contine strategia de extindere a UE, ce urmeaza sa fie publicat pe 8 noiembrie de catre Comisia Europeana, sfatuieste statele din vestul Balcanilor sa nu faca demersuri cu scopul aderarii lor la Uniunea Europeana.

Documentul, consultat de catre BIRN, a fost influentat in primul rand de rezultatele modeste inregistrate de statele ce spera sa intruneasca termenii si conditiile politice si economice impuse de UE in vederea unei eventuale aderari. Totusi, asa-zisa „oboseala a extinderii” UE a jucat si ea un rol important in stabilirea agendei precaute a Uniunii.

Mai multe rapoarte individuale pentru fiecare stat din vestul Balcanilor - consultate, de asemenea, de BIRN -, vor fi publicate in aceeasi zi cu strategia CE, abordand problemele critice cu care acestea se confrunta in procesul de aderare la UE.

Croatia a fost prima tara din regiune care a obtinut statutul de tara candidata si care a demarat negocierile. Insa, in ciuda ambitiilor sale de a adera in 2009, raportul indica faptul ca in conditiile in care negocierile au inceput anul trecut, prioritatile pe termen scurt au fost abordate doar in parte.

Reforma juridica si cea administrativa sunt cu precadere problematice, la fel fiind si coruptia.

Macedonia a obtinut statutul de candidata la UE in luna decembrie a anului trecut si spera sa demareze negocierile in 2007. Insa CE nu considera ca Macedonia este pregatita, concluzionand in raportul sau ca „ritmul reformelor a incetinit in 2006, tara fiind nevoita de aceea sa isi intensifice eforturile in viitor.”

Raportul asupra Serbiei aduce comentarii pozitive la adresa stabilitatii macroeconomice obtinute prin privatizare si prin investitiile straine directe, insa acelasi document indica faptul ca problema coruptiei este inca destul de grava.

CE va avertiza inca o data Serbia ca refuzul sau de a colabora cu tribunalul de la Haga impiedica reluarea discutiilor pe marginea Acordului de Stabilitate si Asociere, SAA, primul pas catre aderarea la UE.

Albania trebuie sa se concentreze pe implementarea SAA, care va intra in vigoare luna viitoare.

Raportul CE referitor la aceasta tara pune accent pe succesul implementarii acordului semnat in luna iunie a anului trecut, inaintea „analizarii oportunitatii unui pas viitor catre aderarea la UE.” Prioritatile Albaniei vor ramane reformele politice, ale sistemului juridic si economiei, precum si lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate.

Nu va mai fi extindere in grup

In primul raport privind Muntenegru, se arata ca cel mai nou stat european a inregistrat unele progrese in lupta impotriva coruptiei. Insa CE isi doreste ca aceasta problema sa fie abordata in intregul sistem legislativ si institutional care inca mai „contine goluri legislative ce permit extinderea coruptiei si limiteaza capacitatea statului de a preveni si combate eficient coruptia.”

Constatarile Comisiei cu privire la Bosnia si Hertegovina sunt dezamagitoare. Potrivit raportului, progresul inregistrat de acest stat in indeplinirea criteriilor politice a continuat intr-un ritm mai scazut, iar prioritatile politice prevazute in Parteneriatul European au fost abordate „doar in parte”.

Situatia delicata a teritoriului Kosovo este o provocare deosebita pentru CE care precizeaza ca stabilirea unui statut al provinciei trebuie sa se faca in mod clar, atat din punct de vedere politic, cat si legal.

„Problema statutului provinciei Kosovo este aparte si nu stabileste un precedent,” se spune in raport, care constata, de asemenea, probleme grave in provincia administrata de Natiunile Unite in ceea ce priveste crima organizata si influenta acesteia in diverse sectoare socio-economice si in politica.

In timp ce raportul de acest an prezinta o imagine obiectiva a tranzitiei din Balcani, CE recunoaste ca strategia sa de extindere, care spune „stop pentru moment” potentialilor membri este, de asemenea, un raspuns la reticenta cetatenilor UE vis a vis de o eventuala extindere a blocului ce va fi format in curand din 27 de natiuni.

Comisia considera ca succesul extinderii depinde de sustinerea publica si va recomanda ca statele membre sa imbunatateasca modul in care prezinta extinderea in fata electoratului. Astfel, raportul trimite un mesaj clar potrivit caruia, pe langa pregatirea statelor candidate si cetatenii UE trebuie sa fie luati in considerare.

Sensibilitatea opiniei publice este un alt motiv pentru care CE intentioneaza sa isi reafirme abordarea individuala a tarilor balcanice.

Documentul, ce contine strategia de extindere, evidentiaza faptul ca nu vor mai fi aderari in grup, asa cum s-a intamplat in 2004, cand 10 state au obtinut statutul de membru UE, pentru ca „statele candidate si potential candidate difera mult in ceea ce priveste dezvoltarea politica si economica si capacitatea administrativa.”

Acest lucru elimina temerile statelor candidate mai avansate pe acest traseu de aderare ca vor mai avea de asteptat pana cand „codasele” regiunii le vor prinde din urma, insa arata faptul ca extinderea masiva nu a fost pe placul cetatenilor „vechii UE”.

Desi mesajul adresat regiunii este, poate, mai putin entuziast decat au sperat unii, strategia CE da asigurari ca Uniunea Europeana isi va tine cuvantul referitor la procesul de aderare a statelor deja implicate in procesul de extindere.

Pentru cele din Europa de Est si din regiunea caucaziana, insa, situatia este mai putin optimista, raportul continand doar vagi referiri la viitor.

„Uniunea Europeana este definita , mai degraba, de valorile sale decat de limitele geografice fixe,” spune Comisia Europeana, precizand ca „experienta comuna a ideilor, valorilor si interactiunii istorice nu poate fi condensata intr-o simpla formula atemporala si este analizata de fiecare generatie in parte.”