Terenurile din Bucuresti se scumpesc de doua ori mai repede decit apartamentele situate in imobile vechi. Daca cei de la Cotidianul ne arata ca terenurile din zonele de est si de sud au inregistrat cea mai mare scumpire, redactorii de la Banii Nostri ne avertizeaza ca in urmatorii 3-5 ani, zonele de S-V ale Bucurestiului, neexploatate indeajuns, pot deveni un magnet pentru investitii.
Terenul bate casa la scumpire
preluare Cotidianul
Datorita proiectelor rezidentiale noi, pretul unui metru patrat de teren din Capitala a crescut in medie cu 20-30% in prima jumatate a anului 2006.
In primele sase luni ale anului 2006, pretul terenului din Bucuresti a crescut in medie cu 20-30%, pe cind pretul apartamentelor vechi a inregistrat o crestere mai mica, de aproximativ 10-15%. Chiar daca specialistii spun ca piata terenurilor nu mai este predominant speculativa, nivelul preturilor la teren a crescut in unele zone chiar cu 50%.
„In 2006, piata terenurilor pare sa se fi maturizat. Preturile au inceput sa devina imaginea cererii si a ofertei, spre deosebire de alti ani, in care erau stabilite in functie de factori aleatorii sau de informatii inexacte detinute de proprietari“, se arata in cel mai recent studiu de piata al Colliers.
Se cauta sudul si estul
Chiar daca media de crestere a pretului terenurilor este de 20-30%, dinamica preturilor a variat semnificativ de la o zona la alta. In unele zone, costul terenului s-a dublat, pe cind la cele care aveau deja un nivel ridicat, valoarea unui metru patrat a ramas constanta sau a crescut foarte putin.
De asemenea, se poate observa un interes din ce in ce mai mare din partea investitorilor pentru zonele de est si de sud, acolo unde pretul terenurilor era la inceputul anului mult mai mic decit cel din nord sau din vest. Aceste zone au inregistrat cea mai mare crestere la pretul terenurilor.
In partea de sud si de est, zonele care au inregistrat cresteri mari ale preturilor terenurilor au fost in special Titan, Rahova si Progresului. Aici preturile au crescut de la 200-250 de euro/mp in 2005 la 350-600 de euro.
In zona de vest, preturile au crescut pina la 300-600 de euro/mp, iar in unele cazuri, pentru terenurile cu locatii si aprobari urbanistice deosebite, pretul poate ajunge si la 700-800 de euro. In nordul Bucurestiului, Pipera ramine o exceptie, deoarece piata isi pastreaza caracterul speculativ. Din acest motiv, preturile s-au dublat, crescind de la 200-300 de euro la 500-800 de euro.
Capitala oportunitatilor si a riscurilor imobiliare
preluare Banii Nostri
In urmatorii 3-5 ani, zonele de sud si vest ale Bucurestiului, neexploatate indeajuns din cauza fabricilor poluatoare si lipsei utilitatilor, pot deveni un magnet pentru investitii.
Cererea mare de locuinte si existenta unor zone cu terenuri inca acceptabile ca pret sunt contrabalansate in ochii developerilor de randamentele in scadere si infrastructura precara.
Inceputul pietei imobiliare, anul 2000, era plin de oportunitati si de riscuri pe masura. Potrivit lui Radu Lucianu, managing partner al Eurisko, la acea vreme piata era caracterizata de motoul "Construiti orice, nu conteaza cum, pentru ca se va putea vinde si inchiria".
Facilitatile veneau din pretul scazut al terenurilor, din stocul suficient al acetora si din perspectiva cresterii preturilor pe toate segmentele de real-estate. Cat de echilibrata este insa piata imobiliara actuala?
Se investeste in spatii de locuit
Efervescenta pietei imobiliare din Romania a fost concentrata in primul rand in Capitala. Aici afluxul de investitii straine si autohtone a daramat limitele previzionate.
In acest moment, un bilant al investitiilor defalcat pe sectoare arata in felul urmator: lider este sectorul 1 cu 47,1% din investitiile atrase de Capitala, urmat de sectorul 2 cu 20%, sectorul 5 cu 9,9%, sectorul 6 cu 8,7%, sectorul 3 cu 8,2% si pe ultimul loc sectorul 4 cu 6% din investitii.
Conform studiului asupra pietei imobiliare din Capitala dat publicitatii de societatea de evaluare Real Estate Advisory Group (REAG), o parte insemnata din aceste investitii a fost facuta in locuinte. Capitala detine la momentul de fata circa 10,8% din fondul de locuinte al tarii. Cu toate acestea, principala forma de alimentare a pietei locuintelor din Capitala raman tot apartamentele vechi.
Narcis Gorea, managing directorul REAG, informeaza ca "densitatea cea mai mare de locuinte este intalnita pe inelul format din blocurile ceausiste P+10. Sectorul 4 dispune de cele mai multe blocuri de acest fel".
Se cauta spatii pentru rezidentiale
Chiar daca sectoarele 1, 2 si 3 sunt primele la atragerea investitiilor in ceea ce priveste noi ansambluri rezidentiale, situatia se va schimba odata cu lichidarea spatiilor de constructie.
Ca oportunitate in urmatorii 3-5 ani ramane partea de sud si sud-vest a Capitalei neexploatata indeajuns din cauza unor factori de genul fabricilor poluante, a infrastructurii proaste sau a lipsei utilitatilor. Narcis Gorea ofera cateva ponturi pentru investitii viitoare in sectoarele 4, 5 si 6.
