Atentat la patrimoniul cultural national

de Dan Bacan     Curentul
Sâmbătă, 11 noiembrie 2006, 0:00



Potrivit legii, romanii care intra in posesia obiectelor de patrimoniu cultural trebuie sa anunte autoritatile locale, in maximum 72 de ore de la descoperire.

Desi legea spune ca "gasitorul" de obiecte de patrimoniu va fi recompensat de stat cu o suma care poate ajunge pana la jumatate din valoarea obiectului descoperit, politistii romani care se ocupa de protejarea patrimoniului cultural national se confrunta cu o crestere a numarului infractiunilor legate de patrimoniul cultural national, dar si cu o specializare si dotare cu tehnica moderna

(detectoare de metale) a "braconierilor arheologici" care cauta sa identifice obiecte din siturile arheologice apartinand perioadei dacice clasice.

Din acest motiv, Politia Romana a intensificat eforturile de prindere a "braconierilor arheologici" si a persoanelor care se ocupa cu traficul international de obiecte de patrimoniu si care s-au specializat in ultima perioada si pe furturi de bunuri culturale mobile din locuinte, lacase de cult si muzee.

In acest context, directorul Directiei de Investigatii Criminale, Bujor Florescu, a declarat, ieri, ca principalele directii de actiune ale politistilor sunt identificarea siturilor arheologice - mai ales cele dacice si romane - din judetele Alba si Hunedoara si combaterea traficului cu astfel de obiecte - mai ales a cazurilor cand acestea sunt scoase ilegal peste granita.

Potrivit acestuia, pentru combaterea infractiunilor legate de patrimoniul cultural national au fost angajati, in ultimele luni, din sursa externa, in structurile centrale si teritoriale, 35 de ofiteri specialisti in domeniul istoriei antice, arheologie, muzeografie, teologie.

In ceea ce priveste valoarea obiectelor furate, seful Serviciului de Protejare a Patrimoniului Cultural National, Razvan Joseanu, a precizat ca multe din obiectele disparute din tezaurele dacice si romane de pe teritoriul Romaniei sunt apreciate ca fiind inestimabile.

"Se cauta ceva ce se vinde bine", a precizat Joseanu, referindu-se la faptul ca infractorii evita sa scoata la vanzare "cioburi" (care au valoare mica pe piata), ci se axeaza pe obiecte din metal (de preferat metale pretioase), pentru care exista cerere.

Spre exemplu, un denar roman se poate vinde, in functie de criteriile mentionate, cu sume cuprinse intre 10 si 2.000 euro, in timp ce o moneda tip Koson, care a circulat pe teritoriul dacic, e apreciata la 1.500 euro.

Joseanu a precizat ca valoarea obiectelor de patrimoniu traficate pe piata neagra a scazut in ultima perioada datorita numarului mare de "oferte" insa obiectele de patrimoniu din Romania sunt cautate, in special, pe pietele de profil din tari ale UE.

Acesta a mai mentionat ca persoanele care se ocupa cu traficul de astfel de obiecte - romani si straini - au legaturi directe cu "braconierii arheologici" (sapatorii), schimbul de bunuri de acest timp facandu-se de cele mai multe ori direct, si mai rar prin anunturi pe Internet.

Capturi record

Dupa 1989, unul dintre cele mai mari succese obtinute de Polita Romana in urma colaborarii cu Interpol Washington a constituit-o restituirea, in 1998, catre statul roman, a patru tablouri furate in urma cu 36 de ani de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, respectiv "Portret de femeie" - autor Rosalbla Carriera, "Barbat cu luleaua la fereastra" - autor Frantz von Miierys (1635-1681), "Portret de

barbat cu craniu" - autor maestrul legendei Sfantului Augustin (Scoala flamanda, secolul XV) si "Ecce Hommo" - autor Tiziano Becellioda Codore (1477-1576; scoala italiana).

Integral in Curentul






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


233 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by