Friedrich Wilhelm Graefe zu Baringdorf (n. 1942) este din 2002 vicepresedintele Consiliului de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, membru in partidul ecologic german (Die Grunen). Doctor in filozofie si agronom, administreaza de 25 de ani in sistem ecologic propria ferma de 50 de hectare.

Din 1996 este presedintele "Asociatiei de Agricultura Taraneasca", infiintata cu un grup de agricultori in 1980. Dupa o vizita in Romania, la invitatia ministrului pentru Agricultura, Gheorghe Flutur, dl Graefe zu Baringdorf ne-a relatat impresiile sale despre stadiul de dezvoltare a agriculturii ecologice.

De asemenea, despre masurile necesare pentru accesul produselor agricole romanesti in Europa.

Nepregatita pentru concurenta industriala

Rep: Cu ce ocazie ati fost in Romania?

Wilhelm Graefe: Noi (impreuna cu dl Hannes Lorenzen, parlamentar EU, Die Grunen, si dna Birgit Walter, sefa de cabinet - n.a.) am vizitat Romania intre 3 si 7 octombrie. Am venit la invitatia ministrului pentru Agricultura, dl Flutur, pe care l-am cunoscut in mai, la o conferinta din Viena despre coexistenta organismelor modificate genetic.

Domnul Flutur pare foarte deschis la faptul ca banii din al doilea esalon sunt foarte importanti pentru dezvoltarea rurala a Romaniei. Am dorit sa vedem acest lucru la fata locului.

Rep: Si ce impresie v-ati facut?

Wilhelm Graefe: Cand ajungi in diferite regiuni din Romania - aspect valabil de asemenea in alte tinuturi din Europa de Est, dar aici in mod deosebit - este palpabil faptul ca fermele taranilor nu pot, si nu ar trebui, sa se expuna unei concurente cu o agricultura industrializata.

Rep: Din ce motive?

Wilhelm Graefe: In Romania, multe gospodarii agricole practica inca un sistem de economie de subzistenta regionala (membrii familiei produc pentru propriul consum si vand doar cantitati mici pe pietele locale - n.a.).

Se pune intrebarea: in ce fel aceasta agricultura, care este una de calitate, poate fi dezvoltata intr-o agricultura de aceeasi calitate, dar concurentiala pe piata europeana? Dar nu pentru a atinge cel mai inalt nivel de rationalizare si industrializare.

Calitatea produselor romanesti este foarte inalta

Rep: Cum se poate ajunge la acest lucru?

Wilhelm Graefe: Este un "spagat" intre concurenta pe pietele agricole europene, cu o agricultura industrializata, si mentinerea unei calitati specifice produselor agricole romanesti. Am putut constata ca in aceste regiuni varietatea culinara si calitatea produselor oferite pe piata sunt de un nivel foarte inalt.

Noi sprijinim eforturile (producatorilor romani - n.a.) de a iesi cu aceeasi calitate pe piata europeana. Cu partea romana am dezbatut subiecte referitoare la eforturile acestor exploatari agricole, pentru a gasi o iesire pe marea piata europeana, mentinand insa aceeasi calitate.

Noi am indicat ca Romania ar avea aceasta posibilitate daca va introduce denumirile de "produse de origine" protejate. Ca sa nu fie concurate neloial de alti producatori europeni. Acest lucru a primit aprobarea partenerilor nostri de discutii, chiar daca in Romania are loc in prezent un transfer de bani, din esalonul al doilea in primul.

Romania a declarat jumatate din suprafata sa agricola

Rep: De ce este nevoie de un transfer de bani din esalonul al doilea in primul?

Wilhelm Graefe: Pentru ca, in mod vizibil, in cadrul inscriptiei suprafetelor agricole la Bruxelles au aparut diferente... de evaluari.

Rep: Ce trebuia evalua

Wilhelm Graefe: Suprafetele agricole.

In timpul vizitei noastre s-a vorbit despre faptul ca in cadrul negocierilor de aderare Romania a declarat Comisiei Europene numai jumatate din suprafata agricola (cu 15 milioane de hectare, Romania poseda - la imperfect - a doua suprafata agricola din Europa, dupa Franta - potrivit datelor furnizate de Federatia Nationala de Agricultura Ecologica, Romania - n.a.).

Daca in momentul de fata cererile de plata ale proprietarilor si/sau arendasilor ar avea loc pe baza suprafetelor reale, ar lipsi bani. Am fost cam surprinsi sa aflam ca, desi s-a aratat o deosebita apreciere si recunoastere faptului ca spatiile rurale trebuie dezvoltate, totusi (sic!) fondurile din al doilea esalon, anume 20%, au fost transferate in primul.

Interviu integral in Romania Libera