Doi tineri analisti politici, Cristian Ghinea si Ciprian Ciucu, propun liberalilor o metoda inedita pentru rezolvarea conflictului intern: organizarea de alegeri deschise pentru functia de presedinte al partidului. Acestea ar permite oricarui roman interesat de soarta PNL sa-si voteze favoritul, chiar daca nu este membru al partidului.
Iata in intregime demersul celor doi licentiati in stiinte politice.
Contextul
Consideram ca actuala criza interna din PNL nu mai are solutie in conditiile in care cele doua tabere mimeaza negocierea. Este iluzoriu sa crezi ca presedintele actual, Calin Popoescu-Tariceanu, se va da pur si simplu la o parte. Este la fel de iluzoriu sa crezi ca Theodor Stolojan va reveni de unul singur in partid, fara sustinatorii sai.
Negocierile fiind si inutile si imposibile, consideram ca doar o solutie care sa iasa din actualul cadru de dezbatere va putea pune capat actualului blocaj.
Solutia
Aruncam astazi manusa ambelor tabere liberale si le propunem sa lase publicul sa decida. Exista o modalitate democratica si curajoasa de depasire a acestei crize: organizarea unor alegeri preliminare pentru desemnarea unui presedinte al PNL, recunoscut de toate curentele miscarii liberale.
Exista doua modele de alegeri preliminare:
1. Alegeri preliminare deschise („open primaries”) - partidul ii cheama sa voteze pe toti cetatenii interesati
2. Alegeri preliminare inchise („restricted primaries”) - voteaza doar membrii partidului, pe principiul „un membru = un vot”
Dintre cele doua, noi propunem Partidului National Liberal prima varianta, mai democratica si cu mai mult avantaje pentru partid. In plus, nici nu poate organiza alegeri in care voteaza doar membrii de partid cata vreme o buna parte dintre „platformisti” nu mai sunt in partid in acest moment.
Ce presupune aceasta solutie in practica?
Cele doua tabere din PNL trebuie sa cada de acord asupra catorva elemente de baza:
Avantajele pentru PNL ar fi multiple:
Modele
Alegerile preliminare deschise (“Open primaries”) - sunt un model de selectie a candidatilor raspandit mai ales in SUA. Principalele avantaje sunt: implicarea publicului larg in viata interna a partidelor, alegerea liderilor cei mai performanti pentru alegerile oficiale, posibilitatea de a mobiliza electoratul propriu.
Cea mai spectaculoasa adaptare a acestui model in Europa a avut loc in Bulgaria in 1996. La acea vreme, partidele de dreapta nu puteau cadea de acord asupra unui candidat comun la alegerile prezidentiale.
La initiativa unui think-tank din Sofia, criza a fost depasita prin recursul la acest model. Partidele respective s-au pus de acord sa sustina un candidat comun, selectat prin alegeri preliminare deschise. Presedintele Bulgariei de la acea vreme, Jelio Jelev, a participat la aceste primaries si a pierdut in fata aproape necunoscutului Peter Stoianov.
Jelev a recunoscut rezultatul si nu a mai candidat pentru un nou mandat la alegerile oficiale. Peste 860.000 de bulgari au votat in aceste alegeri preliminare, mult peste numarul de membri inscrisi in partidele implicate. Procedura a atras atentia publicului larg asupra partidelor implicate si a facut din Stoianov favoritul pentru alegerile oficiale, pe care le-a si castigat.
In ultimii 20 de ani, tot mai multe partide europene organizeaza alegeri preliminare. Cele mai multe prefera modelul de alegeri preliminare inchise („Restricted primaries”).
Asa s-a intamplat cu Partidul Socialist Spaniol, Uniunea Crestin Democrata din Germania sau cu laburistii britanici. Recent, Partidul Socialist Francez si-a desemnat candidatul la Presedintia republicii prin aceasta procedura.
Desi prezentam si acest model, noi optam ferm pentru alegerile deschise publicului larg, mult mai potrivite pentru situatia de criza interna in care se afla PNL.
Pe linga factorul conjunctural specific PNL („platformistii” sunt formal in afara partidului, astfel incat alegerile accesibile doar membrilor nu i-ar implica, ratandu-se obiectivul mentinerii unitatii), exista si alte argumente pentru recomandarea noastra de adoptare a modelului alegerilor deschise.
Restrictionarea votului doar pentru membrii de partid anuleaza mare parte dintre avantajele alegerilor primare. Politologia a documentat faptul ca in democratiile nedezvoltate, partidele au putini membri, care tind sa fie dependenti de lideri prin distribuirea functiilor. Alegerile interne nu duc astfel la o reala democratizare.
Un alt caz este mita pentru membrii de partid care voteaza, unde este citat exemplul Taiwanului. Toate aceste probleme pot fi depasite prin recursul la publicul larg, mai greu de controlat sau cumparat.
Mai mult chiar, avem in Romania un exemplu nefericit de aplicare a alegerilor preliminare inchise: PSD in 2004.
De ce si-a ratat PSD alegerile preliminare?
Alegerile organizate de PSD in 2004 pentru desemnarea candidatilor pe listele parlamentare au constituit un experiment nefericit, care aproape a compromis aceasta idee in Romania.
Asa cum au fost organizate, rezultatul era previzibil (vezi articolul „Alegerile preliminare din PSD”, iulie 2004)
Practic, conducerea PSD a facut toate greselile posibile:
PNL trebuie sa invete din greselile PSD si sa organizeze alegeri deschise. Trebuie pregatite minutios si rezultatul trebuie respectat.
De ce facem acest demers?
Consideram ca actuala criza a PNL este un bun prilej de a relansa dezbaterea privind democratizarea interna a partidelor din Romania. Acesta este un obiectiv de interes public si de aceea ne si implicam intr-o problema care nu ne priveste direct. Electoratul din Romania se simte instrainat de partidele cu orientare democratica si prefera ingrijorator de mult populist-extremistii.
Si are si motive. Partidele din Romania nu raspund in fata alegatorilor si nici macar in fata membrilor simpli, fiind structuri unde decizia se concentreaza la varf. PNL poate sparge acest tipar, impuscand doi iepuri dintr-un foc: rezolvandu-si criza interna si oferind un exemplu celorlalte partide.
Demersul nostru are la baza credinta ca partidele romanesti trebuie sa se deschida spre publicul lor, astfel si viata politica romaneasca va deveni mai democractica.
Ca sa-l parafrazam pe Karl Popper, intrebarea legitima nu este „cine e cel mai potrivit lider pentru PNL?”, ci „cum putem organiza lupta politica interna astfel incat cel mai bun candidat, cu cele mai bune abilitati, sa ajunga la putere?”.
Am urmat aceasta idee si atunci cand am sprijinit pana la un punct ideea PSD de a se democratiza, incercam acum sa promovam aceeasi idee si in cazul PNL.
Recunoastem ca propunem un experiment inedit si curajos. Dar, si in politica, cei curajosi castiga.
In nume propriu,
Cristian Ghinea
Editorialist Dilema veche, Cotidianul
Ciprian Ciucu
Editorialist Observatorul Cultural
 |
Cristian Ghinea este licentiat in Stiinte Politice la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA) Bucuresti. Scrie de opt ani rubrica politica saptaminala a revistei „Dilema” (ulterior „Dilema veche”). Tot la „Dilema veche” coordoneaza paginile de politica internationala „La fata locului”.
Are o prezenta publicistica marcanta, scriind o rubrica saptamanala la Cotidianul si un editorial sindicalizat pentru Asociatia Editorilor si Patronilor din Presa Locala (preluat in opt publicatii din toata tara).
A lucrat in diverse proiecte cu cele mai mai importante organizatii ale societatii civile: Societatea Academica din Romania, APADOR-CH, Freedom House - Romania, Centrul pentru Jurnalism Independent.
 |
Ciprian Ciucu este de asemenea licentiat in Stiinte Politice la SNSPA. Este comentatorul politic al saptamanalului „Observator Cultural”, unde are o rubrica permanenta, si a publicat in „Dilema Veche” si „Romania libera”.
In perioada 1999 - 2000 a condus Centrul de Monitorizare a Activitatii Electorale din cadrul Partidului National Liberal.
A lucrat ulterior in administratia publica, pentru Presedintia Romaniei si Ministerul Administratiei Publice. In prezent este specialist in politici educationale, dezvoltand proiecte anti-coruptie in sistemul romanesc de educatie si face parte din grupul de advocacy al Delegatiei Uniunii Europene - Team Europe.
0
0
