Ministrii de interne ai landurilor germane au ajuns la o intelegere referitoare la dreptul de sedere al strainilor pe teritoriul Germaniei. Abia facuta intelegerea de principiu, disputa a reinceput, atat cu privire la timpul minim de sedere, cat si la conditiile care trebuie indeplinite pentru a primi permisul de rezidenta.

Cu sau fara munca

In categoria strainilor vizati, se inscriu aceia care care au beneficiat de permise de sedere pe termen lung, de peste patru ani. De la 4 ani sedere minima, in controversele incepute anii trecuti (fara rezultat) si continuate saptamana trecuta, s-a ajuns la 6 ani pentru familii cu copii si 8 ani pentru persoane singure.

Agentia de presa Reuters releva ca fractiunea crestin-democrata CDU-CSU insista pe conditia unui loc de munca a strainului solicitant, care sa arate ca acesta este in stare sa se sustina financiar singur, fara ajutoare de la stat.

Social-democratii (SPD) argumenteaza faptul ca „acordarea dreptului de sedere nu trebuie sa depinda de conditia unei incadrari profesionale a solicitantului“.

Numarul de someri din Germania ridicandu-se la cca 5.000.000, atat teama populatiei autohtone de forta de munca straina, cat si dificultatea, pentru un strain cu drept de sedere temporar, de a-si gasi o ocupatie, sunt in parte justificate. O varianta de compromis propusa, ar fi acordarea unui termen-limita de gasire a unui loc de munca, pana in septembrie 2007.

Importanta se considera insa garantarea ca acesti straini in cautare de lucru „vor fi tratati la egalitate de sanse cu germanii sau cetatenii Uniunii Europene“, dupa cum a spus pentru Deutschlandfunk responsabila pentru integrare a guvernului german, Maria B?hmer (CDU).

De noul „drept de ramanere“ (Bleiberecht) sunt afectati aproximativ 200.000 de straini de pe teritoriul Germaniei, unii dintre ei avand copii nascuti si educati scolar aici. Alte conditii de primire a permisului de rezidenta sunt cunoasterea la nivel satisfacator a limbii germane si absenta „unui trecut criminal sau extremist“.

Modificari de lege

Prin introducerea legii de sedere (Aufenthaltsgesetz), care este miezul noii legi a imigratiei in Germania, intrate in vigoare la 01.01.2005, permisul de sedere pe timp nelimitat (Aufenthaltserlaubnis) este inlocuit cu autorizatia de stabilire (Niederlassungserlaubnis). Permisul de sedere pe termen limitat ramane in continuare valabil.

Criteriile de acordare si prelungire a acestuia se orienteaza dupa scopul sederii in Germania. Acestea sunt: ocupatie, educatie, motive politice sau umanitare, motive familiale sau speciale (de repatriere a fostilor cetateni germani). In cazuri fondate, se acorda drept de sedere si solicitantilor care evidentiaza un scop diferit de cele enumerate in textul de lege.

Legea intrata in vigoare in 2005 prevede ca azilantilor politici si refugiatilor primiti prin conventii interstatale li se acorda initial un drept de sedere limitat, care dupa 3 ani poate sa fie transformat intr-o autorizatie de rezidenta, daca motivele refugiului sunt inca valabile.

De un statut preferential se bucura solicitantii incadrati la „forta de munca de inalta calificare“, care pot primi imediat dupa venire si ocuparea locului de munca, autorizatia de stabilire in Germania.

Odata cu intrarea in vigoare a legii imigratiei, la 01.01.2005, legea pentru straini nu se mai aplica, fiind inlocuita de legea de rezidenta.

Permisul de sedere cu scop precis, pe termen limitat, se incadreaza in sistemul de clasificare a formelor de autorizatii de sedere diferentiate dupa gradul de argumentare a cererii de rezidenta, si poate fi modificat in timp, in functie de gradul de integrare al solicitantului in societatea germana.

In scala permiselor de sedere evidentiate mai jos, primele doua (titlu de rezidenta si autorizatie de stabilire) includ drept la sedere si munca pe termen nelimitat, celelalte fiind variante de permise de sedere cu diferite restrictii referitoare la termenul rezidentei si al ocupatiei in timpul acesteia.

In afara de primele doua, toate celelalte permise de sedere sunt pe perioada limitata, deci indica provizorat.

Aufenthaltstitel

Niederlassungserlaubnis

Aufenthaltsbefugnis

Aufenthaltsberechtigung

Aufenthaltsgenehmigung

Aufenthaltsbewilligung

Aufenthaltsgestattung

Legea germana recomanda ca strainii recunoscuti oficial ca azilanti politici sau economici, precum si refugiatii „de contingent“, sa primeasca imediat dupa recunoasterea statutului lor ca atare, drept de sedere pe termen nelimitat, in Germania.

Numarul azilantilor politici din Romania recunoscuti in Germania dupa 1990, poate fi numarat pe degetele de la foarte putine maini. In schimb, peste 400.000 de repatriati originari din Romania, au primit acte germane si facilitati de acomodare si integrare, de la statul german.