Triada neglijata: investitie - impozitare - bunastare

de     Ager Press
Joi, 23 noiembrie 2006, 0:00



Declarata de Comisia Europeana drept o „economie de piata functionala” si aflata in pragul intrarii oficiale in familia Europei, Romania mentine un sistem anacronic de impozitare a proprietatilor, care produce adevarate aberatii in evolutia pietei imobiliare atat de efervescente.

Practic, cel care detine o casa modesta, construita in perioada interbelica sau chiar la inceputul secolului trecut, plateste un impozit comparabil cu vecinul sau, proaspat mutat intr-o vila luxoasa, construita dupa cele mai noi standarde si cu cele mai actuale tehnologii.

Iar cel care se mandreste cu un teren de 2-300 mp intr-unul din cartierele cele mai selecte ale Bucurestiului, cu o valoare de piata de peste 300.000 euro, plateste impozit cat proprietarul unui apartament cu trei camere evaluat la o suma de cateva ori mai mica.

Directorul de cercetare al Societatii Academice Romane, Sorin Ionita, a facut la Radio MixFM o analiza succinta a problemelor sistemului actual de impozitare a cladirilor si terenurilor: „In Romania avem un impozit regresiv, respectiv, o situatie paradoxala: cu cat proprietatea este mai scumpa, cu atat platesti mai putin ca procent din valoarea proprietatii.

Proprietatile de acum sunt foarte diversificate, nici macar apartamentele de bloc care se construiesc in prezent nu mai sunt standard, nemaivorbind de case. Piata le pretuieste foarte bine, dar cu actualul sistem nu se poate realiza acest fapt si atunci el trebuie revizuit”.

In opinia analistului, efectele negative ale acestui sistem sunt in primul rand, o chestiune de inechitate sociala. O alta mare problema este aceea ca primariile si consiliile locale pierd bani multi care ar putea fi folositi pentru investitii importante. Totodata, el semnaleaza ca in Romania avem si foarte multe exceptii, activitati, tipuri de persoane sau proprietati exceptate de la plata.

„Sunt chiar aberatii, daca ne uitam la proprietatea care este trecuta pe firme, pe persoane juridice”, adauga Sorin Ionita.

La randul sau, Dan Ioan Popp, presedintele companiei Impact SA, este de parere ca „...impozitarea pare a fi un mod de a lua din buzunarele cetatenilor, insa analizand mai atent, impozitul este un mod de redistribuire a unor sume care se reintorc la cetateni, contribuind la bunastarea lor”.

Impozitul este forma prin care bunastarea se consolideaza, cu conditia ca administratorul acestor bani, respectiv autoritatea locala sau centrala, sa indrepte sumele colectate catre investitii trainice, scoli, spitale, drumuri, poduri, totul in favoarea cetateanului.

„O buna politica de impozitare presupune atragerea investitiilor in imobiliar, pentru ca acestea sunt sursa principala a veniturilor unei administratii locale”, a accentuat investitorul Dan Ioan Popp.

Avocatul Gabriel Biris considera ca romanii nu sunt incantati atunci cand vine vorba de plata impozitului pentru ca „inca sunt unele impozite nerezonabil de mari si sumele pe care noi le platim se intorc intr-o mica masura in bunastarea contribuabilului si intr-o mult mai mare masura in imbogatirea unor alesi ai neamului”.

Domnia-sa critica actualul sistem de impozitare, care in ciuda faptului ca va suferi „modificari importante ale impozitelor locale, nu ne duc cu gandul la o politica inteleapta de impozitare sau la faptul ca exista o viziune asupra impozitarii. Nu mi se pare normal ca in continuare sa se faca o diferentiere de cuantum a impozitelor in functie de cine este proprietarul.

Nu e normal ca o cladire cu destinatie comerciala (magazin, hotel, cladire de birouri), aflata in proprietatea unei persoane fizice, sa fie impozitata la fel ca si o locuinta sociala. Daca aceasi cladire ar fi detinuta de o companie, asa cum ar fi si firesc, s-ar plati un impozit de circa 100 de ori mai mare”.

El considera ca este greseala Codului Fiscal „si de fapt nu este o greseala, ci o decizie, luata in cunostinta de cauza atat de Ministerul de Finante, cat si de Parlament, de a favoriza in continuare dezvoltarile imobiliare facute de persoane fizice. Prin asta se creaza o concurenta neloiala care contribuie la aparitia evaziunii fiscale”.

Avocatul Gabriel Biris a amintit ca si consiliile locale au un instrument la indemana, si anume: „impozitul pe cladiri, poate fi stabilit oriunde intre 0,25 si 1,8% din valoarea cladirii respective. Un consiliu local care se duce mai aproape de limita maxima, nu prea vrea sa atraga investitii, pe cand un consiliu local care vrea sa atraga se va duce catre limita inferioara.

Din pacate in Romania, consiliile locale merg mai mult catre limita maxima. In momentul de fata avem o situatie mai ciudata, pentru ca impozitul pe cladiri platit de companii este intre 0,5 si 1%, cu posibilitatea consiliilor locale de a-l majora oricat.

In vestul tarii exista consilii locale care au stabilit impozite de 3 si 4 %, ceea ce este echivalent cu venitul din chirii pe jumatate de an”, a mai spus avocatul.

Concluzia analizei a fost trasa de Dan Ioan Popp, care a accentuat faptul ca „investitorii sunt atrasi in primul rand de sanatatea si stabilitatea mediului economic, de cat de bun platitor este acest mediu si de cat de stabila este starea politica. Parghiile fiscale si cele legislative pot sa indeparteze sau sa atraga investitorul.

Este absolut necesar ca autoritatile locale, pe baza implicarii consultantilor, sa priveasca problema impozitului ca o pagrhie economica, care pe termen lung asigura viabilitatea administratiei locale”, a concluzionat presedintele Impact SA.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


127 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by