Crizele repetate ale petrolului fac presiuni din ce in ce mai dese si mai puternice asupra principalei piete care utilizeaza carburantii: cea a autovehiculelor. Iar guvernele, in special din tarile puternic motorizate, incearca sa impuna un program intens de introducere a unor combustibili alternativi.

Lista ideilor la care se lucreaza este lunga, insa cateva solutii au intrat deja in piata, depasind stadiul de teste.

Termeni precum motor electric, biodiesel sau propulsie hibrida nu mai sunt rezervati doar cercetatorilor, iar hidrogenul sau E85 - etanolul secolului 21 - se afla la un pas de celebritate.

Producatorii de automobile s-au conformat dorintelor administratiilor din statele lor ori din cele in care isi vand masinile si au investit masiv in dezvoltarea de modele revolutionare, care sa utilizeze pentru propulsie carburantii ecologici, pe cei care nu mai folosesc petrolul ca sursa, ori variante mixte, care sa reduca la maximum dependenta de „aurul negru“.

Motorina din plante

Biodieselul este, probabil, combustibilul cu sansele cele mai mari de a fi introdus pe scara larga in viitorul foarte apropiat, si asta mai ales pe batranul continent, unde Comisia Europeana a stabilit deja un plan riguros de producere a sa. Biodieselul este o motorina obtinuta din plante, prin intermediul uleiurilor acestora.

Rapita va deveni, cu siguranta, principala sursa de biodiesel in Europa, mai multe companii investind masiv, inclusiv in Romania, in fabrici destinate acestui produs. Si uleiul rezidual (cel rezultat din prajire) poate fi o sursa de biodiesel.

Motorina ecologica poate fi utilizata in orice motor diesel, cu performante asemanatoare dieselului traditional, si chiar in combinatie cu acesta, insa deocamdata nu toti producatorii au autorizat folosirea de biodiesel in masinile proprii.

Marcile grupului VW, de exemplu, au facut acest lucru (pentru modelele fabricate dupa 1996), in timp ce altii solicita o serie de standarde pe care eventualul combustibil sa le indeplineasca. Un mare dezavantaj al acestui carburant este faptul ca in sezonul rece ingheata, fiind necesara utilizarea mixta sau evitarea sa in lunile de iarna.

Performantele biodieselului nu le depasesc pe cele ale motorinei, insa pretul i-ar putea stimula pe soferi sa foloseasca acest tip de carburant.

Alcoolul, din pahare in rezervor

Un alt sistem care scade simtitor consumul de benzina este E85. Mai putin cunoscut in Europa, dar cu o amploare deosebita in SUA, E85 este, de fapt, un amestec de etanol si benzina, in concentratia sugerata de numele sau: 85% alcool si 15% benzina.

Pentru E85 lucrurile au mers foarte departe in SUA si America de Sud, in timp ce exista deja tipuri de alcool care pot functiona fara aport de produse petroliere si chiar in amestec cu apa.

Deocamdata, producerea etanolului este mai ieftina daca are la baza petrolul, dar cercetarile au pus la punct instalatii de sintetizare a acestuia prin fermentarea zaharului, versiuni de bioetanol produs dintr-o multitudine de plante, cum este cazul cartofului, fiind deja viabile pentru a intra in productie de serie.

Din punct de vedere tehnic, nu orice motor poate utiliza etanolul, din cauza ca unele componente traditionale (precum cauciucul sau aluminiul) nu se simt bine in prezenta acestuia. In plus, computerul masinii trebuie sa fie construit special pentru a utiliza si E85, astfel incat sa sesizeze prezenta in motor si sa modifice parametrii de functionare (timpi de aprindere, presiune etc.).

Masinile pregatite pentru a utiliza atat benzina, cat si etanolul poarta numele de „flexible-vehicle“, oricare dintre marcile americane avand in oferta astfel de autoturisme.

In Europa, doar Mercedes a construit o asemenea varianta de motor, in timp ce Volvo sau Saab au anuntat ca lucreaza la proiecte pe aceasta tema. Din punctul de vedere al soferilor, avantajele etanolului sunt date atat de eficienta sa (consum scazut si o cifra octanica peste 100), cat si de pretul mai scazut pe litru.

Cea mai buna demonstratie este data de un supercar, Koenigsegg CCX, care ajunge, utilizand bioetanol, la 900 CP, cu un motor twin-turbo V8 de 4.7 litri.

Hidrogenul, sursa de enrgie a viitorului

Fuel-cell este denumirea data uneia dintre cele mai indraznete metode de propulsie, care ar putea revolutiona intr-adevar piata autovehiculelor si ar asigura o poluare egala cu zero. Sistemul de functionare are la baza un motor electric actionat de o pila de hidrogen si oxigen.

Aceste doua substante pot fi produse „la bord“, de un dispozitiv electrochimic, dar solutia adoptata pentru vehicule este cea de umplere a rezervoarelor in statii de alimentare care au si rol de fabrica.

Un exemplu este prima statie de hidrogen deschisa in Europa, la Reykiavik, Islanda, care alimenteaza trei autobuze fabricate de DaimlerChrysler. Statia isi produce hidrogenul si oxigenul singura, utilizand curent electric si apa. Resturile de hidrogen scapate din instalatie sunt imprastiate in atmosfera, nefiind poluante.

La randul sau, vehiculul produce, in urma electrolizei din baterie doar vapori de apa si CO2 (acesta din urma in cantitati mult mai mici comparativ cu motoarele termice).

Printre marcile care au investit in dezvoltarea de modele echipate cu astfel de propulsoare fuel-cell se numara Ford, GM, Toyota, dar si Fiat, Mercedes sau Hyundai. Dezavantajele acestui tip de energie sunt date de manipularea hidrogenului, el avand, in stare gazoasa, un consum mult prea mare de spatiu.

Pentru a putea fi incarcat intr-un vehicul de mici dimensiuni, trebuie sa fie transformat in stare lichida, dar asta se poate face doar la temperaturi foarte scazute, rezervoarele avand nevoie de o izolare termica speciala.

Integral in Saptamana Financiara