O alianta care sa asigure securitatea la nivel global sau doar una limitata la regiunea euro-atlantica? Acestea sunt optiunile legate de viitorul rol al NATO, asupra caruia trebuie sa decida liderii celor 26 de tari membre ale Aliantei, reuniti marti la Riga (Letonia).

Schimbarea riscurilor la adresa securitatii internationale determina o regindire a rolului si atributiunilor NATO, iar intalnirea Aliantei ar trebui sa dea un raspuns la intrebarea: ce viitor pentru NATO?.

In mod oficial, agenda pentru Riga cuprinde discutarea chestiunilor legate de adaptarea NATO la noile provocari internationale. Sefii statelor membre urmeaza sa discute despre stadiul misiunilor din Afganistan (unde mandatul ISAF s-a extins pe tot teritoriul tarii) si Kosovo (unde aminarea unui acord privind independenta provinciei risca sa dea nastere la tensiuni).

Totodata, se va discuta si despre trupele de interventie rapida (NATO Response Force), si despre apararea anti-racheta. Se asteapta anunturi despre extinderile viitoare (care sa includa tari din Balcanii de vest), insa agenda nu pomeneste nimic despre formularea unor invitatii.

Totusi, in cadrul summitului, presedintele SUA, George W. Bush, a incurajat noile democratii din estul Europei, precizand ca usa NATO este deschisa inclusiv pentru Georgia si Ucraina.

„Aici, la Riga, statele aliate trebuie sa dea un mesaj clar ca usa NATO ramane deschisa si speram ca la reuniunea din 2008 vom invita si alte natiuni care sunt pregatite sa devina membre ale Aliantei. Si Georgia doreste sa devina membra NATO si, pe masura ce va continua reformele, noi ii vom sprijini candidatura", a declarat Bush.

Presedintele american a mai adaugat ca Statele Unite sustin “aspiratiile” unor tari precum Croatia, Macedonia sau Albania de a se alatura Aliantei, precizand ca aceste state sunt deja inscrise intr-un plan de integrare.

Discursul lui Bush a subliniat necesitatea unei cooperi sporite a Aliantei cu Rusia, tara ingrijorata de continua extindere a NATO.

"Vedem ca Rusia este o tara partenere si este in interesul nostru sa sporim cooperarea cu Rusia in domenii ca lupta impotriva terorismului si impotriva proliferarii armelor nucleare", a concluzionat Bush.

Afganistanul, piatra de incercare

Totusi, subiectul cel mai important nu este extinderea NATO, ci Afganistanul. La inceputul lunii octombrie, trupele NATO au preluat responsabilitatea militara in tot Afganistanul, pana atunci, sapte provincii din est fiind supervizate de militarii americani.

[c:1:s]NATO a preluat astfel comanda a peste 13 mii de soldati americani, aflati sub conducerea generalului locotenent britanic David Richards. Dintre cei 41 de mii de soldati straini din 37 de tari, aflati pe teritoriul Afganistanului, circa 8 mii de soldati americani nu se vor supune controlului NATO.

E vorba despre trupele speciale implicate in urmarirea teroristilor Al Qaeda sau implicati in operatiuni aeriene.

Secretarul general Jaap de Hoop Scheffer a sustinut ca aceasta decizie arata ca NATO este hotarita sa se implice in Afganistan si sa ajute la rezolvarea gravelor probleme de acolo.

Totusi, NATO nu isi propune sa ramina mult timp in Afganistan. "Fortele noastre ar trebui sa poata preda responsabilitatea operatiunilor catre fortele de securitate din Afganistan treptat, in 2008", a declarat, marti, de Hoop Scheffer, in cadrul unei conferinte ce a premers summitul de la Riga.

"Sper ca, pana la sfarsitul anului 2008, vom fi realizat progrese considerabile... iar forte de securitate afgane, eficiente si demne de incredere, vor prelua treptat controlul", a declarat el, cerandu-le aliatilor sa furnizeze mai multe trupe care sa aiba mai putine restrictii din partea guvernelor nationale.

Spusele secretarului general al NATO arata dilema cu care se confrunta Alianta. ISAF, numele sub care se desfasurarea de forte din Afganistan, este cea mai ambitioasa misiune a NATO, dar opiniile privind continuarea ei sunt diferite.

In timp ce comandandantii militari ai Aliantei au lansat mai multe apeluri pentru suplimentarea misiunii, pentru a face fata violentei crescande, mai multe tari europene - printre care Franta, Germania si Italia - sunt mai reticente, impunind limite clare pentru ce pot face si unde pot fi trimisi soldatii lor.

Securitatea energetica - o posibila prioritate

Senatorul Richard Lugar, presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul american, lansa recent ideea ca daca misiunea din Afghniastan este proba de forta pentru credibilitatea NATO, Alianta trebuie totusi sa includa intre obiectivele sale si pe cel al asigurarii securitatii energetice.

Conform BBC, Lugar a mentionat Iranul si Rusia ca tari care utilizeaza asa-numita arma energetica. "Arma energetica poate parea mai putin mortala decat forta militara, dar intreruperea gazului pentru o tara europeana in mijlocul iernii poate duce la morti si pierderi economice de aceeasi amploare ca un atac militar.

In asemenea cazuri, natiunile pot deveni disperate, sporind riscul razboaielor si atacurilor teroriste", a avertizat senatorul Lugar, cerandu-i Aliantei sa-si revizuiasca obligatiile fata de statele membre pentru o asemenea eventualitate.

Subiectul securitatii energetice ar urma sa fie dezbatut si in cadrul intalnirii de la Riga. Ideea a fost oricum intens promovata, in ultimele zile, de catre presedintele Traian Basescu.

[c:2:d]Pe 16 noiembrie, Basescu a discutat, intr-o intalnire la Bucuresti cu secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, despre posibilitatea ca Alianta sa se implice si in problematica energetica a statelor membre.

Semnalul dat de Scheffer confirma preocuparea NATO pentru securitatea energetica, demonstrata si de realizarea unui report confidential care avertiza asupra intentiilor Rusiei de a constitui un cartel al gazelor naturale.

Cei doi oficiali au convenit asupra posibilitatii ca la summit-ul NATO de la Riga sa apara pe agenda si problema sigurantei energetice.

Presedintele Romaniei considera necesara “asumarea de catre NATO a riscurilor de securitate inclusiv securitatea energetica”.