Dupa retrocedarea terenurilor confiscate cu ocazia colectivizarii si care au apartinut fostelor CAP-uri, suprafata agricola a Romaniei s-a divizat in aproape cinci milioane de proprietari. Majoritatea acestora detin suprafete mult mai mici de 10 hectare, astfel ca, nu poate fi vorba de practicarea unei agriculturi performante, capabile sa faca fata fermierilor europeni.
Pentru a eficientiza exploatatiile agricole, guvernul a incercat sa comaseze terenurile din circuitul agricol prin programul Renta viagera agricola. Premierul Tariceanu si-a asumat in parlament raspunderea pentru Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii, iar Uniunea Europeana a alocat fondurile necesare demararii acestui proiect.
Insa principalii beneficiari, taranii cu varsta de peste 60 de ani, care nu mai au capacitatea fizica necesara sa-si lucreze corespunzator terenurile, nu se arata interesati de aceasta posibilitate.
Potrivit legii, pentru un teren in suprafata de un hectar, taranul care decide sa il vanda va primi anual, pana la sfarsitul vietii, echivalentul in lei a 100 de euro. Cei care isi vor da terenurile in arenda vor beneficia de o pensie de 50 de euro.
Suma pare mica, dar daca luam in calcul costurile ridicate de productie, precum si productivitatea scazuta, vom vedea ca nivelul rentei alocate de Uniunea Europeana in acest sens se justifica. Totusi, potrivit datelor Oficiului National de Renta Agricola, din cei aproximativ cinci milioane de proprietari, doar 18.600 au inaintat cereri de acordare a rentei viagere.
Nepasarea pare sa-i caracterizeze pe viitorii fermieri europeni, in conditiile in care nu s-au inghesuit nici pentru alocarea cotelor agricole.
Programul "Renta viagera" a fost implementat in vederea eficientizarii exploatatiilor prin comasarea terenurilor, astfel incat agricultura romaneasca sa poata iesi pe piata europeana. Insa, ca si in cazul cotelor, taranii nu s-au inghesuit sa solicite renta viagera.
Principalii proprietari vizati au fost cei ai caror varsta trece de 62 de ani, motivatia de baza fiind cea a incapacitatii fizice a acestora de a lucra terenurile detinute. Pentru un hectar de pamant vandut, proprietarul va primi 100 de euro pe an pana la sfarsitul vietii, iar daca va arenda aceeasi suprafata, va beneficia de o renta de 50 de euro.
Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, in tara se practica o agricultura de subzistenta pe aproximativ 5 milioane de hectare de teren. Majoritatea taranilor au in proprietate suprafete mai mici de 10 hectare si nu dispun nici de mijloace mecanizate de exploatare, nici de resursele financiare necesare achizitionarii unor materiale saditoare care sa le cresca productivitatea.
De asemenea, proprietatile lor nu beneficiaza de sisteme de irigatii. Cu toate acestea, doar 18.600 de proprietari de terenuri agricole au depus dosare pentru dobandirea dreptului de a primi renta viagera, potrivit datelor de la Oficiul National de Renta Agricola.
Dintre acestea, prin aproximativ 15.000 de dosare se solicita arendarea unei suprafete de 65.472 hectare, iar suprafata care urmeaza sa fie vanduta in baza legii nr. 247/2005 este de 13.900 de hectare, cat detin cei 3.720 de proprietari care au inaintat solicitari catre Oficiu. Alte aproape 7000 de dosare asteapta avizul Oficiului National de Renta Agricola.
Bugetul prevazut pentru plata rentelor aferent anului 2006, este de 20 milioane de lei.
