Am probleme majore cu emisiunea 10 pentru Romania a postului Realitatea TV, o televiziune tanara si dinamica, realizata de Mihai Tatulici, un realizator care face adesea emisiuni necesare, care lipsesc de pe piata, precum cea cu primarii care nu respecta legea. Socoteala se schimba insa cu 10 pentru Romania, la care demersul este gresit din start.

Daca acesta ar fi un simplu top al popularitatii in profesiuni populare (fotbalisti, actori, staruri tv), nu as avea nimic impotriva. Din acestea se fac peste tot. Problema este ca ambitia emisiunii este sa stabileasca pe urmatorii zece ani care sunt elitele Romaniei, nici mai mult, nici mai putin.

Unele dintre profesiunile incluse au criterii de evaluare internationale clare: savantii, de exemplu, ca sunt istorici sau matematicieni, sunt evaluati dupa cat publica si dupa calitatea a ceea ce au publicat.

Consacrarea maxima o reprezinta, fireste, publicarea intr-o limba de circulatie internationala si citarea in mediul international, care sunt cuantificate pe baze de date pe specialitati, care ofera imediat un top.

Dincolo de stricta specialitate, a devenit o practica in jurnalismul international sa folosesti numarul de citari Google in limba engleza (sau nationala, daca te intereseaza cea nationala) pentru a stabili notorietatea unei persoane. E gratis si se practica la New York Times, nu stiu de ce realizatorii nu au bagat de seama si consuma bugete uriase pe sondaje.

Emisiunea si competitia in discutie pleaca astfel din start cu o mare eroare: nu se substituie o judecata profesionala cu criterii clare si referenti experti printr-un top realizat de o televiziune. Realizatorii se scuza prin crearea unei metodologii "sociologice".

Se imparte piata intre institutele de sondaje, ca sa nu ramana nimeni pe afara sa ne critice, si ele isi asuma sa faca topuri valorice in interiorul "breslelor". Nici nu merita sa discutam cum definesc si esantioneaza breslele, ca nu face. Anul trecut "breslele" au trecut la "analisti politici" si moderatori tv. Nu mai conteaza cum masori, daca ai un viciu fundamental la ce masori.

Si asa ajunge dl Dan Diaconescu in topul analizei politice din Romania, cu Cristian Pirvulescu pe ultimul loc, ca sa fie clar care e ierarhia.

E vreun pericol sa iasa unul care nu e in carti? Nu-l retinem, sau facem mai bine, ca anul trecut, cand Monica Macovei a iesit cel mai popular ministru, dar a fost proclamata invingatoare Mona Musca, care nu mai era ministru din iulie (sondorii si dl Tatulici nu aflasera).

S-a preferat, cu alte cuvinte, sa se dea doua premii Monei Musca, castigatoare si la categoria oameni politici, decat sa se faca Monicai Macovei o publicitate care ar fi suparat diferite grupuri de interese. Stati sa se certe C.T.P. de tot cu grupurile, si nu va mai castiga niciodata competitia. Si nimeni nu spune nimic, de teama ca nu vor mai fi invitati la televizor.

Realitatea este ca emisiunea e o forma de promovare grosolana a unor oameni, unii parte a retelei de interese, altii curtati de aceasta (pentru cooptare), altii - clienti pusi de umplutura, dar care se aleg cu o grasa reclama, precum dl avocat Iorgovan, din al carui clip aflam ca e profesor la Sorbona (dar Sorbona stie?), sau inocenti inclusi pentru credibilitatea procesului.

Ziarele care secondeaza campania, ca Evenimentul zilei, dau titluri de genul "Elena Udrea - favorita tinerilor". Curata sociologie! Cata valoare are se vede din faptul ca poti perfect castiga premiul de popularitate la competitia tatuliciana, precum Cozmin Gusa, si sa vezi in sondajele ulterioare ca tot nu treci de pragul vizibilitatii.

Bravo lui Gusa ca a denuntat procesul, dar nu e doar vina sondorilor, cum crede el, hotararile astea, pe cine "facem om" si pe cine nu, nu cred ca le iau doar sondorii. Sunt ambitii mai mari aici, la care sunt inregimentati si ziaristi, si sondori, ca toti au nevoie sa manance o paine.

Emisiunea devine astfel, cu sau fara intentie, o incercare sistematica de a face o retea de clienti si de a controla o competitie spontana. Or, asta e de fapt definitia coruptiei in Romania, coruptia cu adevarat periculoasa, nu bacsisul la asistenta din spital. Ca se face reclama si unor oameni cumsecade care nu sunt constienti de acest proces nu mai conteaza: mai important este de ce.

In orice tara civilizata, o asemenea emisiune ar fi vazuta drept ceea ce este, o modalitate de a cumpara elite la pachet, nu doar om cu om, cum era traditional. Va imaginati medicii sau istoricii din Anglia pusi la top de o televiziune Murdoch? Daca dl Vantu vrea sincer sa-i emuleze pe Rockefeller si Carnegie si sa contribuie la formarea elitelor, exista multe alte cauze bune in Romania.

Sa dea burse la Harvard pentru studenti romani, cum face milionarul grec Kokkalis. Sa construiasca laboratoare in universitati, ca e mare jale. Daca se apuca de asemenea lucruri, sa fie sigur ca va ajunge sa aiba strada cu numele lui si bust de bronz in Bucuresti, indiferent cum se termina aventurile sale juridice. Daca nu, nu.