Navala romanilor in Europa s-a produs in trei valuri migratoare dupa 1990. Autohtonii au experimentat mirajul Occidentului, s-au intors in Romania si au schimbat-o, spun sociologii.
Un roman din zece a muncit in strainatate in ultimii 17 ani, arata un raport realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa in colaborare cu Gallup, pe migratia romanilor intre 1990 si 2006. In primii ani dupa Revolutie, cinci autohtoni dintr-o mie paraseau tara in cautarea unui trai mai bun.
In prezent, chiar daca au aflat ca banii se cistiga mai greu ca in Romania, procentul lor este de sase ori mai mare.
Primii s-au dus in Israel
Primul val migrationist s-a terminat in 1995. Protagonistii primelor iesiri in afara granitelor erau barbati de la oras, casatoriti, cu virste de 30 pina la 54 de ani, avind in spate scoala profesionala sau liceul. Ei au parasit tara prin firmele de intermediere, furati mai cu seama de piata muncii din Israel si din Turcia.
„In istoria migrarii exista o prima etapa de cautare individuala, o a doua de cautare comunitara, in care se cauta destinatiile cele mai potrivite, iar a treia este cea in care romanii s-au asezat in locurile adecvate si emigrantii stiu deja foarte bine unde sa mearga“, descrie fenomenul sociologul Dumitru Sandu, coordonatorul raportului.
Tinerii fara studii iau locul orasenilor
A doua etapa, care a tinut pina in 2001, a pastrat dominatia barbatilor, dar migratorii au luat la ochi in primul rind Italia, Israelul trecind pe locul 2. Tot atunci s-a dublat si numarul romanilor plecati in strainatate cu ajutorul apropiatilor si a crescut si proportia muncitorilor ilegali, care in ultimii cinci ani a ajuns la jumatate din totalul plecatilor.
Accesul liber in spatiul Schengen, obtinut in 2002, i-a impins de la spate pe romani sa ingroase rindurile emigrantilor, lucrul in strainatate devenind un fenomen de masa (intre 1 si 2,8% anual). In aceasta a treia perioada, tinerii pina in 30 de ani devin principalii actori ai migrarii, iar Moldova este cel mai important exportator de muncitori in strainatate, urmata de Muntenia si Transilvania.
Italia si Spania au ramas principalele destinatii, dar raportul dintre barbati si femei s-a echilibrat. Tot acum, satenii ii ajung din urma pe oraseni la cautarea lucrului peste hotare si sporeste considerabil numarul emigrantilor cu diplome gimnaziale. In schimb, absolventii de invatamint superior isi raresc considerabil rindurile.
In prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de aproximativ trei ori mai intens decit acum patru ani: aproape toti barbatii romani ajunsi peste hotare iau calea santierelor sau se duc la cimp, in timp ce aproape 90% dintre femei aleg menajul.
In plus, studiul arata ca peste un milion de romani ar imbratisa munca in strainatate in urmatorul an, mai ales cei care au mai dat piept cu aceasta experienta. Tinerii sint primii la apel in acest caz, in special cei din Moldova si Banat, chiar daca multi dintre ei nu si-au pus la punct nici un aranjament de plecare, ci doar ii macina gindul.
Schimbari in tara
Experienta muncii peste hotare a schimbat nu numai nivelul de trai al celor plecati, dar si mentalitatea lor si a celor din jur. „Asumarea riscului unei afaceri este o trasatura specifica pentru cei care lucreaza in strainatate.
Munca peste hotare nu este pentru ei decit o etapa spre deschiderea unei afaceri personale in Romania in domeniul comertului si al serviciilor si mai putin in agricultura“, spune sociologul Alexandru Toth, director de proiecte la Gallup Organisation Romania.
In ultimii cinci ani, 10% dintre acesti migranti au inceput o afacere si alti 25% intentioneaza sa faca acelasi lucru, pe cind la nivelul intregii populatii, doar 3% si-au deschis o afacere personala. O dovada a faptului ca spiritul antreprenorial predomina printre constructorii si capsunarii de peste hotare reiese si din atitudinea lor fata de munca.
Astfel, 90% sustin ca „succesul inseamna risc“ si 61% afirma ca munca are o importanta foarte mare, aceasta opinie fiind impartasita, la nivel national, de mai putin de jumatate din populatie. Banii capsunarilor ajung la 7% dintre familiile din Romania, iar majoritatea sint investiti in constructia sau cumpararea unei noi case, respectiv in renovarea locuintei existente.
Din banii ramasi, jumatate dintre familii cumpara electrocasnice, iar o treime isi iau masina.
