Cu cat se apropie 1 ianuarie 2007, borna ce marcheaza "kilometrul zero" al intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, numarul celor care fac estimari in ceea ce priveste beneficiile sau costurile integrarii creste.
Daca in primii ani de simpli aspiranti la statutul de tara membra UE opream aceste cercetari la stadiul potentialelor beneficii, acum, cand ne-am vazut cu sacii in caruta, indraznim sa privim mai departe spre orizont. Si, din pacate, ceea ce se zareste dincolo de linia de demarcatie nu poate fi catalogat numai la capitolul "lapte si miere".
Mai mult, opinia celor care considerau ca indiferent cat de neadaptata este economia romaneasca tot vom fi primiti in comunitate, pentru ca aceasta nu poate fi indiferenta la o potentiala piata de debuseu de 22 de milioane de oameni, pare foarte indreptatita.
Pentru a proba acest lucru vom incerca sa vedem cum pot face fata socului integrarii anumite sectoare industriale sau agricultura noastra cea de subzistenta. Pentru ca toate acestea au influenta directa asupra nivelului de trai al populatiei.
Vom incerca astfel sa aflam raspunsul si la dilema "cine are dreptate", reluata in ultimul sau episod de catre doi actori inediti: pe de o parte ministrul Radu Berceanu si pe de alta parte eurodeputatul britanic Jeffrey Titford.
Oficialul roman afirma recent ca "dupa un timp o sa-si dea UE seama ce tara bogata a intrat la 1 ianuarie 2007". Intrebarea care s-ar impune este si pentru cine este bogata aceasta tara? De cealalta parte, britanicul nu s-a sfiit sa califice aderarea la UE drept "o tragedie" pentru Romania.
El si-a continuat pledoaria spunand ca de-abia am scuturat "jugul comunismului" si ne si pregatim sa intram sub "jugul Bruxelles-ului".
Revenind la analiza rece a cifrelor trebuie sa notam ca, la o prima vedere, bilantul strict contabil ar putea fi pe plus cu cateva miliarde de euro in primii ani. Problema care apare este insa faptul ca, cheltuielile facute de noi sunt certe, pe cand "intrarile de fonduri" sunt conditionate de capacitatea noastra de a face proiecte. Ori ne-am dovedit extrem de deficitari la acest capitol.
Sintetizand, agricultura are nevoie de finantare, dar pana acum nici macar nu avem o legislatie care sa permita aspirarea de fonduri, iar industria este cu restructurarea la genunchiul broastei. Avem nevoie de zeci de miliarde de euro pentru infrastructura, de alte zeci de miliarde pentru protectia mediului. In lipsa ultimelor, sute sau chiar mii de unitati industriale isi vor inchide portile.
Implementarea standardelor UE va pune si ea lacat la multe fabrici romanesti, indeosebi din industria alimentara. Industria textila va fi prabusita de limitarea lohnului iar sectorul constructiilor va suferi din plin de pe urma plecarii fortei de munca de buna calitate spre salariile mai mari din UE.
Industria usoara, sectorul alimentar, constructiile, comertul si multe alte sectoare ale economiei vor trebui sa faca fata de la 1 ianuarie socului integrarii. Costurile pe care le vom plati vor fi substantiale: ele nu sunt insa niste costuri ale intrarii in UE, ci unele ale nerestructurarii la timp a economiei de pe plaiurile mioritice.
Cu cateva luni in urma, actualul comisar european pentru multilingvism, Leonard Orban, sintetiza: "Romania va avea nevoie de o investitie de 30 de miliarde de euro pentru protectia mediului, care va fi acoperita nu numai din bani de la buget, ci si din alte surse de finantare, de 7-8 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, de investitii totale de cel putin un miliard de euro
pentru securizarea frontierelor. Costuri deloc de neglijat, dar nu cele mai ingrijoratoare. Mult mai sumbre par a fi inchiderea a mii de microintreprinderi, plecarea fortei de munca spre vest si restructurarea unei economii care, chiar daca se spune despre ea ca "duduie", va face cu greu fata noilor criterii de performanta.
Romania si Bulgaria, viitoare state membre ale UE, au inregistrat progrese economice semnificative intr-o perioada de timp restransa, dar adevarata provocare la adresa celor doua tari balcanice va fi gestionarea asteptarilor populatiei, legate de integrare, comentase recent BBC.
Lohnul va prabusi industria usoara
O buna parte din firmele mici si mijlocii din industria textila se vor inchide dupa 1 ianuarie 2007. Este vorba de societatile care lucreaza in sistem lohn, la comanda unor firme din afara. In acest fel, spun patronii, dupa integrare ar putea fi concediati aproximativ 50.000 de angajati.
Dar nu numai alinierea salariilor la nivel vestic este cauza, spunea recent presedintele Federatiei din domeniu, Maria Grapini. Va fi o cerinta a pietii de alta natura, de produse care sa fie competitive nu numai din punct de vedere al pretului, ci si din punct de vedere al termenului, de reglare a vitezei cu care vii pe piata.
Firmele mici din domeniul confectiilor nu pot face fata unor comenzi mari la export in conditii deosebit de stricte de livrare.
Siguranta alimentara
Normele de siguranta alimentara, unele din ce in ce mai stricte, dar in acelasi timp binevenite, vor avea si ele un rol foarte important in restructurarea sectorului de profil. Aderarea Romaniei la UE aduce vesti mai putin bune pentru peste 2.400 de mori si fabrici de paine care vor trebui inchise pana la 1 ianuarie pentru ca nu respecta normele de igiena.
Seful Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare, Marian Avram, spune ca procesul a inceput deja din luna octombrie, cand a expirat termenul pana la care fabricile de paine si morile din Romania care nu respectau standardele sanitare europene ar fi trebuit sa se modernizeze. Iar moara va cerne pe acelasi tipic si unitatile din industria carnii, si pe cele din industria lactatelor.
Iar de aceasta data nu ar mai fi loc de negociere. Despre baza industriei alimentare, agricultura, nu mai oferim in acest spatiu alte detalii, ele fiind prezentate intr-o alta pagina a prezentei editii. Caracterul ei de subzistenta nu mai lasa de altfel loc de alte comentarii. Iar faptul ca autoritatile nu s-au obosit sa faca nici macar legislatia necesara, in termen, spune destul de multe.
Stadiul de inegrare al agriculturii e sugestiv zugravit si de multiplele stegulete rosii si galbene care au planat si planeaza asupra acesteia chiar si dupa 1 ianuarie.
