Sapte zile de doliu national in Turkmenistan, dupa ce liderul Saparmurat Niazov, care s-a aflat timp de peste doua decenii la conducerea tarii din Asia Centrala, a decedat in urma unei afectiuni cardiace.

Niazov, in varsta de 66 de ani, al carui stat se afla pe locul al cincilea in lume in ceea ce priveste rezervele de gaz natural, a eliminat alegerile, proclamandu-se presedinte pe viata si acordandu-si numele de "Turkmenbasi", sau seful turkmenilor.

HotNews.ro va prezinta cateva dintre ispravile care au lasat lumea cu gura cascata in fata exacerbatului cult al personalitatii intretinut vreme de peste doua decenii de Niazov.

Controversatul Saparmurat Niazov a condus Turkmenistanul timp de 20 de ani, perioada in care si-a lasat vizibil amprenta asupra culturii si traditiilor poporului turkmen.

El a a interzis baletul, dintii de aur si play-back-ul. O planeta din constelatia Taur, o rasa de cai, orase, aeroporturi, vapoare si copii au fost de asemenea denumite dupa Turkmenbasi.

In piata principala din capitala Ashabad, statuia "conducatorului iubit", poleita cu aur, se roteste mereu cu fata spre soare. Potretele lui Niazov sunt prezente pe peretii din birourile oficiale si pe cabina pilotilor din cel mai vechi aparat de zbor al liniilor aeriene turkmene, iar sloganurile lui sunt prezente peste tot.

[c:1:s]In urma unui decret prezidential, Niazov a hotarat ca viata omului trebuie impartita in perioade extrem de bine delimitate: copilaria se incheie la 12 ani, tineretea merge pana la 37 de ani, iar batranetea incepe pe la 80. Cine trece de 97 de ani intra in perioada numita post-Uzkan, dupa numele fondatorului natiunii turkmene.

Viata si „opera” lui Niazov

Niazov s-a nascut la 19 februarie 1940, intr-o familie saraca de muncitori. Tatal sau a fost ucis in cel de-al doilea razboi mondial, iar in timpul cutremurului din 1948 din capitala, au murit si ceilalti membri ai familiei, el crescand intr-un orfelinat.

A urmat o cariera in inginerie, in domeniul constructiilor, inainte de a deveni lider al Partidului Comunist din Turkmenistan, in 1985, odata cu alegerea lui Mihail Gorbaciova secretar general al PCUS.

Niazov a ramas la putere si dupa declinul sistemului sovietic. Uniunea Sovietica a premiat Turkmenistanul pentru productia anuala de gaz de aproximativ 80 de miliarde de metri cubi. Dupa proclamarea independentei, toate veniturile obtinute din vanzarile de gaz au ajuns insa in trezoreria turkmena, presedintele acordandu-si ca fond personal jumatate din veniturile de export ale tarii.

Cartea lui Niazov

Stilul controversat pe care il adopta l-a facut pe Niazov sa devenise un simbol al unui regim perpetuu. Prin diferite decrete prezidentiale, liderul turkmen redenumeste lunile anului si chiar zilele saptamanii.

Prima luna din an nu se mai numeste ianuarie, ci Turkmenbasi - titlul onorific al presedintelui - iar celelalte luni au capatat numele unor eroi nationali, printre care se numara si mama lui Nyiazov, care a murit pe cand era acesta era copil. Pentru alte luni, s-au gasit alte nume, cum ar fi "Steagul", "Independenta" sau "Neutralitatea".

Liderul turkmen a botezat si zilele saptamanii. Sambata, de exemplu, este "Ziua Spiritualitatii", iar martea - "Ziua Tanara".

De asemenea, presedintele a lansat si doua volume ale cartii sale, "Ruknama" sau "Cartea sufletului" pe care fiecare cetatean este obligat sa o citeasca, pentru indrumare morala. Prima parte a cartii, in care Niazov face o interpretare filosofica a istoriei Turkmenistanului, este studiata zilnic in scoli, iar adultii sunt obligati sa o lectureze in fiecare sambata.

A doua parte se axeaza pe chestiuni legate de moralitate, dragoste, fratie si intelegere intre oameni. Cartea a fost prezentata Parlamentului intr-o ceremonie speciala. Analistii, scriitori, membri ai guvernului, personalitati ale vietii publice s-au grabit sa o laude si sa ii trimita presedintelui scrisori de felicitare.

Bogatia resurselor naturale, baza relatiilor dintre Rusia - Turkmenistan

Ca republica sovietica, Turkmenistanul a parcurs un lung proces de europenizare. Populatia majoritar tribala turkmena a fost incurajata sa adopte stilul de viata si imbracaminte al vesticilor, dar si alfabetul chirilic specific popoarelor slave.

Cand Uniunea Sovietica s-a dizolvat, in 1991, Turkmenistanul a fost unul dintre ultimele state din URSS care si-au proclamat independenta. Politica tarii s-a schimbat major dupa aceasta, Turkmenistanul devenind "prietenos" cu companiile straine si inregistrand chiar relatii tensionate cu Moscova.

"Anticipez o lupta apriga pentru putere in Turkmenistan, care ar putea avea loc intre fortele pro-ruse si pro-americane. Gazele vor deveni principala moneda de schimb. Pe termen scurt nu vor exista probleme in privinta livrarilor catre Rusia, dar pe termen mediu ar putea deveni un cosmar", a declarat o sursa din industria rusa a gazelor pentru International Herald Tribune.

In timpul convorbirilor cu Turkmenistanul referitoare la livrarile de gaze, singura persoana care lua decizii era Turkmenbasi. Alte persoane erau complet irelevante, a mai spus sursa citata.

Timbre cu chipul lui Niazov

Ca replica la astfel de supozitii, gigantul Gazprom, care detine monopolul pe piata gazelor naturale, s-a declarat, vineri, optimist cu privire la continuarea livrarilor de gaz din Turkmenistan, importante pentru Rusia, in pofida unei incertitudini politice in aceasta tara.

"Avem contracte importante care vor fi reglementate de normele internationale", a declarat vicepresedintele Gazprom, Akesandr Medvedev. "Nu exista motive sa se schimbe conditiile contractuale, indiferent care ar fi identitatea noului presedinte turkmen", a adaugat Medvedev.

O tara bogata, si totusi saraca

Dincolo de paradisul terestru intruchipat de cupolele somptuoase, ale celor catorva cladiri monumentale, majoritatea populatiei, formata din cinci milioane de cetateni, traieste in saracie, aici fiind inregistrata cea mai redusa speranta de viata in randul femeilor din fosta Uniune Sovietic.

Desi la ora actuala circa 60% din populatia tarii nu are un loc de munca, iar 58% dintre turkmeni traiesc sub limita saraciei, majoritatea cetatenilor l-au stimat pe Turkmenbasi si il vedeau ca pe “un adevarat lider, om plin de bune intentii, foarte cordial si cu multa dragoste pentru poporul sau”.

Dupa decesul lui Niazov, Rusia a facut apel ca transferul puterii in Turkmenistan sa se faca "in legalitate" pentru mentinerea "stabilitatii" in Asia Centrala.

"Statul rus a prezentat condoleantele sale autoritatilor turkmene. Speram ca trecerea puterii sa se faca in cadrul legii, pentru a fi mentinuta continuitatea relatiilor noastre si pentru ca noul guvern sa actioneze pentru binele cetatenilor turkmeni si pentru stabilitatea in Asia centrala", a afirmat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Anterior, Serghei Prihodko, un apropiat consilier al presedintelui Vladimir Putin, si-a exprimat speranta ca viitoarea conducere turkmena sa asigure "continuitatea" politicii promovate de Saparmurat Niazov. Acesta considera ca sunt doua scenarii care ar putea "ameninta" Turkmenistanul - iesirea oamenilor in strada si dislocarea conducerii turkmene.

Dupa revolutiile din Georgia (2003), Ucraina (2004) si din Kargazstan (2005), Rusia se teme acum ca schimbari bruste ar putea interveni si in Turkmenistan, tara pe care o considera - ca si pe celelalte foste republici sovietice - ca facand parte din zona sa de influenta.