"Legea cultelor a izbandit acolo unde putine acte normative reusesc in Romania: sa-i infrateasca pe politicienii de orice orientare."

Un ecumenism politic l-a legat frateste pe Traian Basescu - cel care a promulgat-o - de initiatorul ei, Ministerul Culturii si Cultelor, condus de liberalul Adrian Iorgulescu, si de parlament, unde a fost adoptata fara obiectii.

Desi societatea civila protesta in strada impotriva articolului 13 care interzice defaimarea religioasa si ofensa publica adusa simbolurilor religioase. Nu este deloc surprinzator in Romania ca un partid social-democrat - PSD - si unul liberal - PNL - sa fi sustinut fara rezerve un proiect de lege discriminator religios si periculos pentru libertatea de exprimare.

Biserica Ortodoxa Romana a avut intotdeauna umarul oferit de liber-cugetatorul Ion Iliescu in schimbul campaniei electorale printre drept-credinciosi. Iar in 2004, liberalul Varujan Vosganian - acum ministru al economiei - sustinea inca acordarea statutului de biserica nationala BOR.

Principiile social-democrate si cele liberale palesc atunci cand din sfantul altar razbat nu numai rugaciuni, ci si mustrari pentru demnitarii care fluiera in biserica.

Pe Adrian Iorgulescu l-a cuprins fierbinteala iadului politic dupa ce a cerut deschiderea dosarelor preotilor, subiect inca tabu in societatea romaneasca. Si a facut un pas inapoi.

Acum, cand Dumnezeu a fost coborat in politica si invocat pe la televiziuni de Gigi Becali, cu binecuvantarea ierarhilor BOR, nu era cel mai bun moment pentru a respinge o lege agreata in Dealul Mitropoliei dupa 17 ani de negocieri.

Nici macar pentru Traian Basescu, pana acum cuviincios mai mult fata de dorintele publicului decat fata de cele ale Bisericii, chiar daca societatea civila se astepta sa retrimita parlamentului spre reexaminare cel putin articolul 13.

Bisericile au cautat intotdeauna la stat protectie impotriva cultelor noi si straine de traditie, le-au numit secte, le-au prigonit. Au cerut ocrotire si impotriva manifestarilor publice considerate vatamatoare, artistice sau sociale. Au vazut un pericol in orice schimbare.

Credinta veche a rezistat in pofida pluralismului religios si a libertatii de exprimare, oamenii s-au intors dupa comunism catre rugaciune.

Ganditorul Denis de Rougemont vedea la inceputul secolului XX Bisericile Moderne mai preocupate sa se mentina in lume, devenind forte ale conservatorismului, decat sa intretina „taina si practica sacrificiului, simtul riscului spiritual si al catastrofei salvatoare”.

Totul depinde de modul in care noua lege a cultelor va fi aplicata de institutiile statului si de cultele oficiale, de buna-credinta a acestora, in asa fel incat sa nu produca efecte perverse in viata religioasa si in spatiul public, sa accentueze concurenta si sa limiteze dreptul la exprimare.

Primul test va fi cu siguranta marsul gay din aceasta primavara, aprobat pentru prima data chiar de primarul Basescu, puternic contestat de BOR anul trecut.

Articolul 13 ofera acum bisericii o parghie pentru interzicerea lui. Sa speram ca in locul discursului politic corect - si acesta criticabil - nu vom avea unul corect din punct de vedere bisericesc.