Conflictul dintre Rusia si Belarus in privinta petrolului a relansat problema independentei energetice a Uniunii Europene. Comisia Europeana prezinta, miercuri, un plan de masuri, prin care se urmareste reducerea consumului de combustibili si a nivelului poluarii din statele membre.

Potrivit BBC, aceste propuneri - printre care se numara liberalizarea deplina a sectorului energetic - trebuie sa fie acceptate de toate statele membre. Analistii apreciaza, insa, ca unele dintre aceste propuneri, in mod special cea privind incurajarea competitiei in sectorul energetic, ar putea declansa o serie de disensiuni.

Preocuparile Comisiei Europene au loc in conditiile in care cinci state europene sunt afectate de razboiul petrolului dintre Rusia si Belarus. Este vorba despre Polonia, Germania, Cehia, Slovacia si Ungaria, state care nu mai primesc petrol rusesc prin conducta Drujba.

UPDATE:Informatiile referitoare la o posibila intelegere intre Moscova si Minsk sunt deocamdata contradictorii. Desi presedintia belarusa anunta ca Putin si Lukasenko au ajuns la un compromis, Kremlinul a confirmat, miercuri, doar discutia telefonica dintre presedintele Putin si omologul sau belarus, fara a face referire la vreun compromis, informeaza Reuters.

Criza dintre Rusia si Belarus, considerata inacceptabila de europeni

Mesajul europenilor a fost foarte ferm, atat Comisia Europeana, cat si presedintia germana a Uniunii considerand inacceptabila criza dintre Rusia si Belarus, care afecteaza unele state membre si despre care statele furnizoare de resurse energetice nu au discutat cu partenerii lor europeni.

Presedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, a criticat atat Belarusul, cat si Rusia si a spus ca aceasta disputa cu efect nefast in tarile europene este inca o dovada ca o politica energetica unica este o necesitate si devine urgenta pentru Uniunea Europeana.

Dupa cum transmite Radio Romania Actualitati, Barroso a anuntat ca, pentru rezolvarea crizei dintre Rusia si Belarus, responsabilul pentru energie, Andris Piebalgs, este in contact cu ambele parti si ca se lucreaza in stransa colaborare cu presedintia germana.

Cancelarul german Angela Merkel l-a sustinut pe Barroso, insistand ca lipsa unor consultari intre Rusia si partenerii sai europeni este nu numai inacceptabila, dar erodeaza increderea si pe viitor.

Merkel a mai spus ca impreuna cu presedintele Barroso si-au facut o prioritate din imbunatatirea securitatii energetice a Uniunii si diversificarea surselor de aprovizionare si ca va sustine documentul pe care Comisia il va prezenta astazi la Bruxelles.

Este vorba de o aprofundare a propunerilor facute anul trecut de Comisie pentru o politica energetica unica si o piata comuna europeana in domeniul energetic.

Cum a inceput criza

Aparent, robinetul de petrol catre Europa prin conducta Drujba a fost inchis dupa ce Rusia a acuzat Belarusul ca fura petrol din conductele care tranziteaza tara. Minsk-ul sustine ca nu are niciun amestec.

Totul a inceput,de fapt, cand Belarusul a stabilit o taxa de 45 de dolari pentru fiecare tona de petrol rusesc ce tranziteaza teritoriul sau, ca riposta la decizia Rusiei de a impune o taxa pentru importurile de petrol rus, incepand de la 1 ianuarie, care a dus la dublarea pretului gazelor pentru Minsk.

De cealalta parte, Moscova refuza sa achite taxa si ameninta Belarusul cu represalii comerciale, daca insista sa impuna aceste masuri.

De la izbucnirea scandalului, cele doua tari isi paseaza reciproc responsabilitatea.

Intreruperea livrarilor de petrol rus prin conducta Drujba din Belarus a afectat cinci state din UE: Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria si Cehia.

Ultimele afectate sunt Polonia, Germania si Slovacia, unde, luni, au fost intrerupte brusc livrarile de petrol rusesc care se faceau prin tranzitarea teritoriului Belarus.

Anual, circa 70 de milioane de tone de petrol tranziteaza Belarusul prin conducta Drujba. Oleoductul Drujba (Prietenia) a transportat peste 30% din exporturile efectuate anul trecut de Rusia, prin intermediul conductelor.