O serie de banci si-au reconsiderat in ultima vreme politica de transmitere a informatiilor la Biroul de Credit. Clientii cu datorii neachitate mai mici de 10 lei nu vor mai fi trimisi pe lista neagra.
Modul in care bancile raporteaza restantele la Biroul de Credit a generat in nenumarate randuri nemultumiri din partea clientilor.
Pentru o suma modica, o persoana era trecuta pe lista neagra, fara posibilitatea de a mai primi finantare in urmatorii cinci ani, perioada dupa care informatiile negative se sterg. Si mai frustrant era faptul ca unii clienti nici macar nu stiau ca au restante.
E bine-cunoscut faptul ca bancile nu se grabesc sa comunice debitorilor modificarile intervenite pe parcursul contractului. Astfel, majorarea unui simplu comision facea ca rata lunara sa creasca. Si chiar daca persoanele imprumutate isi plateau cu regularitate vechile rate, ele acumulau fara sa stie restante si primeau apoi calificativul de „rau platnic“.
Biroul intra in „silenzio stampa“
In luna august 2006, numarul debitorilor cu restante mai mici de 1 leu era de cateva sute. Care este numarul lor in prezent, nu am putut afla deoarece Biroul de Credit si-a modificat politica de comunicare. „Biroul de Credit a hotarat sa comunice cu mass-media numai prin intermediul comunicatelor de presa“, ne-a transmis directorul general Serban Epure.
In acest fel se evita insa raspunsurile la subiectele sensibile. Trebuie mentionat ca actionarii Biroului de Credit sunt bancile, astfel ca este posibil ca lipsa de transparenta sa fie rezultatul deciziei actionarilor, care au considerat ca ce se intampla acolo le cam sifoneaza imaginea. Controlul majoritar il detin marile banci - BCR, BRD si Raiffeisen Bank.
Contactat de „Saptamana Financiara“, Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a precizat ca aceasta „nu este o masura care ar trebui sa ramana in vigoare mult timp“.
Revenind la modul de raportare a restantelor, o serie de banci si-au reconsiderat in ultima vreme politica de transmitere a informatiilor. „Incepand cu data de 29 ianuarie 2007, conform contractului incheiat cu Biroul de Credit, nu se vor mai raporta sumele restante mai mici de 10 lei“, ne-a precizat Dana Demetrian, director la BRD.
De asemenea, pragul de 10 lei a fost asimilat si de HVB Tiriac Bank si UniCredit, a precizat Eliza Radu, director de produse retail la HVB Tiriac Bank. In schimb, Volksbank nu raporteaza restantele mai mici de 1 euro.
Avertismente telefonice
O alta modalitate de a preveni inregistrarea unei persoane la Biroul de Credit este de a o notifica despre existenta restantei inainte de transmiterea informatiei. Astfel, in cazul in care nu stia ca are datorii neachitate, clientul poate plati in timp util datoria, evitand inscrierea sa pe lista neagra.
Reprezentantii BRD au precizat ca, in termen de 10 zile de la producerea restantei, anunta clientul prin telefon ca va fi inregistrat la Biroul de Credit. De asemenea, HVB Bank Tiriac, UniCredit si Volksbank spun ca fac acelasi lucru dupa 15 zile de la aparitia restantei, oferind timp suficient persoanei in cauza sa-si achite debitele restante.
La Biroul de Credit se raporteaza doar restantele mai mari de 30 zile. Din pacate, nu toate institutiile care raporteaza debitele restante urmeaza reguli similare.
La sfårsitul lui 2006, furnizau informatii la Biroul de Credit 22 banci, 6 societati de credit de consum, o societate de asigurari si una de leasing. De mai mult timp, conducerea Biroului de Credit si-a manifestat intentia de a colecta informatii si de la societatile de telefonie fixa si mobila si de la firmele de utilitati.
Asa cum ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, exista deja o companie de telefonie mobila care a devenit participant. „Nu stiu insa daca transmite date, dar noi am dori sa fie cat mai multe“, a adaugat Ghetea.
Pe 31 decembrie 2006, la Biroul de Credit se inregistrau 178.524 de debitori cu restante curente, din care 50.371 aveau intarzieri la plata la mai multe banci. Valoarea totala a restantelor curente se ridica la 419,1 milioane lei, fata de 150 milioane lei, cat era la sfarsitul lui 2005.
Aceasta creste-re s-a produs in mare parte in cea de-a doua jumatate a anului trecut, cand s-a observat aproape o dublare a valorii restantelor curente.
Integral in Saptamana Financiara
