„Era gunoi peste tot, din acest motiv am inceput. In Bucuresti, la fiecare intersectie erau munti de gunoaie. Cind mi-am inceput eu activitatea, in 1991, erau posibilitati de business multiple, era piata goala in toate domeniile, insa acesta era cel mai vizibil.

Gunoaiele le-am vazut primele si fiindca nu exista cadru legislativ de autorizare la acea vreme, iti puteai deschide o firma de carat gunoi. Pe urma s-au pus intr-un cadru legal toate activitatile, pentru ca pina in 1990 statul facea de toate“, spune Silviu Prigoana, presedinte Rosal, in prezent una dintre firmele importante in domeniul salubritatii.

Depasind mia de angajati si cu un profit anual de 2 milioane de euro, Prigoana sustine ca investeste de 20 de ori mai mult decit cistiga in echipamente (40 de milioane de euro). „Salubritatea este profitabila, insa sint domenii mult mai profitabile unde lucrez cu mult mai putini oameni. Acelasi profit il scoate o alta companie cu 17 angajati, in loc de o mie“, sustine omul de afaceri.

Compania lui Prigoana activeaza in sectorul 3 din Capitala, precum si in Suceava, Vilcea si Cluj.

A fost odata REBU

Asociate cu REBU pina nu de mult, serviciile de salubritate s-au „individualizat“ o data cu infiintarea unor companii noi sau cu privatizarea altora pe structura celor vechi. Astfel, s-a ajuns in prezent la existenta unei piete reale, in care competitorii creeaza un mediu concurential acerb.

La nivel de Capitala exista patru mari operatori atestati care presteaza servicii de salubrizare: Rosal, Urban, REBU si Supercom. Totodata, acesti jucatori au contracte si la nivel national in cele mai importante orase ale tarii.

Potrivit Magdalenei Iuga, seful Serviciului salubritate la Primaria Bucuresti, cei patru mari competitori sint singurii care au licenta clasa I emisa de Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor de Gospodarie Comunala (ANRSC) si sint in acelasi timp cele mai puternice societati de salubrizare din tara, pentru ca au cea mai mare dotare la momentul de fata, au logistica si un numar mare

de personal. „Nu se poate face o ierarhie intre aceste patru societati. In domeniul salubritatii sint la fel de puternice toate patru“, mai spune Iuga.

Concret, aceste firme ofera servicii de salubrizare stradala, precolectare, colectare, transport si depozitare deseuri solide de la populatie si agenti economici, recycling, deszapezire, salubrizare interioara, vidanjare si amenajari spatii verzi. In ultimii ani, principalii operatori declara ca au facut investitii de ordinul a zeci de milioane de euro.

UE vine cu 20% crestere

Potrivit lui Serban Ovidiu, manager al firmei Urban SA, infiintata in 1995 prin desprinderea Serviciului de salubritate din cadrul Regiei de Gospodarire Comunala Raesa Rm. Vilcea, valoarea pietei nationale de profil a fost in 2005 de aproximativ 600 de milioane RON, in crestere cu aproximativ 30% fata de 2004, iar integrarea in UE va aduce o crestere de aproximativ 20%.

„Firma Urban se afla, pentru al doilea an consecutiv, pe primul loc in functie de cifra de afaceri“, spun oficialii companiei, care declara o cota de aproximativ 25% din piata salubritatii si un profit brut pe anul 2005 de circa 1,7 milioane RON, la peste 2.000 de angajati.

In 2007 firma si-a propus extinderea in tara, cresterea cifrei de afaceri cu aproximativ 25% si o evolutie a profitului cu 15%. Cifra de afaceri a companiei a fost in crestere inca de la infiintare. Astfel, in 2000, cifra de afaceri a fost de patru ori mai mare raportata la 1999, iar in 2004 cei de la Urban au ajuns la 600 de miliarde ROL, in crestere cu 65% fata de anul precedent.

In Bucuresti, Urban asigura salubrizarea sectorului 6 din 1999, iar la nivel national firma se ocupa de Otopeni si colaboreaza cu Utilserv pentru salubrizarea Eforie-Nord si Eforie-Sud.

Atractia clientilor privati

„In prezent, in sectoarele 1, 4 si 5 ale Capitalei, asiguram atit salubrizarea stradala si deszapezirea cailor publice, cit si salubrizarea menajera a asociatiilor de locatari/proprietari si a abonatilor casnici.

De asemenea, asiguram servicii de salubrizare menajera, recycling, amenajare spatii verzi, vidanjare, deszapezire unui numar de peste 15.000 de agenti economici din Capitala“, spune Mircea Raicu, director REBU. Una dintre cele mai importante companii din domeniul salubritatii, S.C.

RER Ecologic Service Bucuresti REBU S.A, are un capital social la data infiintarii de peste 7 milioane de dolari si o cifra de afaceri de peste 30 milioane de euro. Potrivit datelor oferite de companie, REBU are 1.600 de angajati si un parc auto de peste 300 de utilaje.

Infiintata in 1997 din fosta Regie Autonoma de Salubritate Urbana Bucuresti si grupul german de firme RWE - Entsorgung AG, compania face parte din grupul de firme Rer Remmert Entsorgung Romania, care presteaza servicii de salubrizare si in Timisoara, Buzau, Oradea, Galati, Braila, Tulcea si Deva.

„In 2007, ne propunem sa ne concentram pe prestatiile efectuate clientilor din mediul privat, avind ca tinta asigurarea unei cote de 60% din cifra de afaceri a societatii prin activitatile desfasurate pentru acest tip de utilizatori“, spun reprezentantii companiei. La nivel national, alaturi de cei patru competitori, activeaza compania Polaris M Holding, cu o cota de piata de 5%.

Potrivit directorului general Daniel Banaga, societatea se ocupa de salubrizarea oraselor Constanta si Arad. „Profitul net, conform bilantului pe 2005, este de 7 milioane RON, iar pentru 2006 estimam 5 milioane RON. Cifra de afaceri aproximata pe 2006 este de 57,5 milioane RON“ , mai spune Banaga.

Pentru 2007, compania prognozeaza o crestere a cifrei de afaceri cu peste 18% si estimeaza investitii de aproximativ 4,2 milioane de euro.

Competitia pubelelor

Locul cel mai elocvent unde se reflecta competitia este participarea la procedurile de achizitie a serviciilor respective. „Din pacate, uneori, la aceste achizitii participa si firme neautorizate de ANRSC sau PMB, care ofera servicii de o calitate indoielnica si practica preturi de dumping“, spun cei de la REBU. Aceeasi nemultumire o are si Silviu Prigoana, presedinte Rosal.

Integral in Cotidianul