Europenii pot ajunge la fel de grasi precum americanii. Din acest motiv, Parlamentul European a adoptat o rezolutie care solicita institutiilor comunitare sa combata obezitatea. Romanii nu sunt scutiti de aceasta „epidemie la scara europeana”, fiindca o treime din ei sunt supraponderali.

Intrebarea e doar cum de se pot ingrasa niste oameni care sar peste masa de dimineata si ajung direct la cea de seara? Foarte simplu: mananca paine in loc de carne si combat sughitul cu multa apa.

Romania se afla in partea superioara a topului obezilor, dar nu din cauza consumului excesiv de carne, precum danezii. In timp ce acestia mananca peste 100 de kilograme de carne anual, noi abia ajungem la 42. Lituanienii consuma 71 de kilograme, ungurii - 69, polonezii - 66, slovacii - 59, dar tot sub media europeana de 88 de kilograme pe an se gasesc.

La prima vedere, s-ar putea zice ca esticii stau bine fata de vestici, fiindca se alimenteaza rational. Dar nu e asa. Media de carne recomandata este 78,1 de kilograme anual, limita peste care trec numai cehii si letonii (81 kg). Anuarele statistice vechi vin cu repere importante.

Stiti cata carne consumau conationalii nostri in 1933? O friptura intreaga: 250 de grame pe zi! Ei bine, in 2005 mai punem pe gratar doar 115 grame. E ca si cum postul ar dura jumatate de an in Romania!

Carnea lipseste, painea prosteste

Iar pe cand romanii se mai gandeau inca daca azi e ziua de carne sau mai bine s-o lase pe maine, fiecare manca, pentru orice eventualitate, o franzela intreaga: 319 grame. In mediul rural, consumul mai redus de påine e compensat de malai. Hrana din satele si comunele tarii e compusa in general din fasole, mamaliga, varza calita, la care se adauga in cel mai bun caz untura, carnati si oua.

Rezultatul? Mortalitatea cauzata de bolile cardiovasculare s-a dublat - de la 4,6 la 1.000 locuitori in 1989, am ajuns la 7,3 in 2005. Suntem campionii Europei.

Bine totusi ca romanii compenseaza intr-o anumita masura carnea cu laptele. Cu 71,5 litri pe locuitor anual, ne plasam peste media Uniunii Europene (57). Din pacate insa, aici intervine comparatia cu noi insine. In 1985 consumam 83 de litri de lapte, in 1990 si 1991 - 78.

Si daca laptele recomandat de majoritatea nutritionistilor s-a imputinat, ar trebui - pentru a ne alimenta sanatos - sa mancam macar fructe.

O facem? Romanii consuma anual doar 31 de kilograme de mere, pere, prune, banane sau citrice fata de 43,4 in Polonia, 51,5 in Slovacia, 71 in Letonia, 77 in Lituania si 80,5 in Cehia. Noroc de mere ca-s ieftine, fiindca ele compun jumatate din consum.

Spre deosebire de lapte si fructe, zaharul e considerat inamicul numarul 1 de catre nutritionisti. Dar ce sa ni se intample noua de la 10 kilograme anual? Sa-si faca probleme polonezii, care cumpara dublu. Poate ca asta este cauza pentru care romanii uita des de cafeaua de dimineata, caci 1,8 kilograme pe an nu inseamna mai mult de 5 grame pe zi. Cam cat un cubulet de zahar!

Spatiul nu ne permite sa discutam de fiecare aliment in parte, dar oricum, restul mesei romanilor e si mai lipsit de interes fiindca e compus din cartofi, ceapa, rosii si morcovi. Nu degeaba 77,2% din caloriile arse zilnic sunt extrase din alimentele de origine vegetala si mai putin de 23% din carne, lapte si oua.

In timpul acesta, polonezii isi asigura pe baza produselor de origine animala 25% din necesarul de calorii, lituanienii - 26%, estonienii si cehii - 27%, letonii si slovacii - 28%. Cu ungurii (33%) se face deja legatura cu Occidentul: Irlanda (31%), Marea Britanie (31%), Belgia (31%), Germania (31%), Austria (33%), Olanda (34%), Suedia (34%), Franta (37%), Danemarca (38%) si Finlanda (38%).

Nu crestem odata cu tara

Cu 41% din cheltuielile de consum alocate pentru alimente, Romania nu seamana cu ceilalti estici membri UE: Lituania - 36,6%, Letonia - 31%, Estonia - 26,5%, Ungaria - 26%, Polonia - 19,3%, Cehia - 18,8%, Slovacia - 17,3%.

Iar cand inflatia nu se reduce prin majorarea consumului, dupa regula „marfuri mai multe, la pret mai mic“, ci prin reprimarea acestuia, diferenta se vede in salarii. Nu e nevoie de calcule complicate pentru a dovedi asta, e suficient sa ne uitam ce s-ar intampla daca salariile ar fi de 500-600 de euro, ca in Polonia, si nu de 260 de euro ca la noi.

Pai, atunci marfurile alimentare ar reprezenta un sfert, nu jumatate din totalul cheltuielilor de consum. E logic sa abunde consumul de paine, fiindca pretul ei e la o treime din media zonei euro, nu cum e pretul carnii - la doua treimi.

Integral in Saptamana Financiara