Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a discutat ieri verificarea consilierului pentru securitate nationala al primului ministru, Marius Oprea.
Colegiul CNSAS cauta in arhivele Securitatii date pentru a vedea daca Oprea a colaborat sau nu cu politia politica ceausista. Dosarul de urmarire al consilierului Oprea nu a fost gasit in arhivele Securitatii.
Reprezentantii CNSAS sustin oficial ca actuala verificare este una obisnuita care se face pentru toti inaltii demnitari, dar surse din Colegiu afirma ca se cauta cu insistenta declaratii pe care consilierul premierului le-ar fi dat in fata organelor de ancheta ale Securitatii in perioada studentiei sale.
O astfel de declaratie datata 12 august 1988 si semnata de Marius Oprea circula deja printre membrii Colegiului CNSAS, iar ea se refera la discutiile pe care actualul consilier le purta in acea perioada cu prietenii sai.
In declaratie Oprea mentioneaza ca impreuna cu Sorin Matei il vizita frecvent pe Caius Dobrescu si ca impreuna discutau despre probleme politice sensibile, “facand insa rareori comentarii denigratoare la adresa politicii interne si externe de stat si de partid la el in camera intrucat Dobrescu Caius nu dorea ca sotia sa sa auda asa ceva.
Aceste comentarii le faceam mai frecvent in camera 8 sau 139 din bl. D, cam. Grozavesti, unde am locuit in decursul anului scolar 1987-1988”.
Negotul cu Securitatea
Unii reprezentanti ai Colegiului CNSAS considera ca o marturisire de acest fel facuta in fata organelor Securitatii ar putea fi interpretata ca fiind politie politica.
Marius Oprea recunoaste aceasta declaratie, dar spune ca el “era victima, nu vinovatul”, ca a fost data sub ancheta si ca cele relatate “nu au facut rau nici unuia dintre cei mentionati”, fiind “doar recunoasterea unor fapte pe care ceilalti prieteni ai mei, Sorin Matei si Caius Dobrescu, le descrisesera inainte tot in declaratii date sub ancheta la
Securitate”. Caius Dobrescu, publicist si profesor la Universitatea din Brasov, isi aminteste ca el si Sorin Matei au fost nevoiti sa spuna mai mult decat a declarat Marius Oprea si ca “miza era sa nu ne intrebe despre manifeste”.
Dobrescu spune ca intr-un fel acesta era “negotul” pe care se gandea ca il face cu Securitatea atunci cand “recunostea in fata ofiterilor ca purta discutii denigratoare la adresa statului si ca asculta Radio Europa Libera impreuna cu prietenii”. Oprea considera ca declaratia gasita in dosarele Securitatii “nu poate fi folosita ca proba” impotriva sa
fiindca “nu a fost data cu intentia de a face rau cuiva”.
Consilierul premierului pare sa se fi pregatit de mult pentru a demonstra ca aceasta declaratie a fost data sub ancheta, si nu benevol, cum se discuta la CNSAS.
Potrivit unui document eliberat de SRI acum zece ani, Serviciul Roman de Informatii ii comunica lui Marius Oprea ca “la 12 august 1988 ati fost cercetat de Securitate pentru faptul ca, in ultimii ani de facultate, ati facut parte dintr-un grup de studenti care ascultau frecvent posturile de radio BBC si Europa Libera si faceau comentarii denigratoare la adresa politicii interne si externe de partid si de stat”.
Oprea: “Intrasem in vizorul politiei politice cu ajutorul colegilor turnatori”
“ Inca din 1987 eram sub atentia Securitatii, iar, dupa cum rezulta din documentele Directiei de Cercetari Penale a Securitatii, ascultam frecvent Radio Europa Libera si colportam informatiile pe care le auzeam la posturile straine de radio.
O prima perchezitie a Securitatii a avut loc in camera pe care o imparteam cu Sorin Matei in octombrie 1987, dupa ce cu cateva luni inainte, in februarie, noi puseseram chiar manifeste in unele facultati ale Universitatii din Bucuresti. Ne-am temut ca perchezitia si anchetele ulterioare erau de fapt efectul acelor manifeste.
0
0
