"Inteleg ca primul ministru analizeaza posibilitatea amanarii euroalegerilor pana la toamna din cauza unei situatii interne deosebite. Cred ca este o decizie inteleapta", a declarat, la Bruxelles, Graham Watson, seful liberalilor europeni. De cateva luni, mai multi ministri de la Bucuresti au transmis mesaje in interior, folosind ca portavoce personalitati europene.

Se mizeaza pe faptul ca un mesaj venit de exemplu de la Bruxelles va fi mai usor digerat, cat ar fi el de neplacut, de publicul din Romania. In realitate, odata cu aderarea tarii la UE, partidele din Romania sunt afiliate cu arme si bagaje (si mai ales cu fonduri atunci cand e nevoie) la familiile politice europene.

In Romania, apartenenta la aceste familii este uneori folosita pentru promovarea intereselor personale sau de partid pe piata interna. Ca atare, dl. Watson face un serviciu colegilor sai liberali romani care l-au rugat, probabil, sa pregateasca anuntul ce va fi facut in curand la Bucuresti de amanare a europarlamentarelor.

Prin simetrie, nu ar trebui sa ne mire daca Joseph Daul, liderul popularilor europeni la care e afiliat PD, ar face o declaratie exact contrara fata de amanarea euroalegerilor - adica exact punctul de vedere al democratilor.

Lupta in noroi a politicienilor de la Bucuresti a dezgustat pana acum Bruxellesul. Totusi, motive reale de ingrijorare nu au existat. Nu s-a simtit nevoia ca in Consiliul European sa se ia in dezbatere situatia din Romania. Constantele fundamentale ale Romaniei membra a UE - economia de piata, democratia si respectarea drepturilor omului - nu fusesera inca modificate semnificativ.

Suspendarea presedintelui, referendumurile de toate felurile, alegerile anticipate - toate se incadreaza in limita jocului democratic. Problemele se discuta, totusi, in Parlament sau in presa, nu mai sunt chemati minerii ca sa le rezolve... Conform angajamentului asumat fata de UE, Romania trebuia sa organizeze alegerile europarlamentare oricand dorea, in cursul anului 2007.

Bucurestiul a stabilit, insa, ferm data de 13 mai. Data ce putea fi o sansa pentru Romania.

Amanarea acestor alegeri fara un motiv cu adevarat obiectiv - cutremur de proportii pe 12 mai, potop, caderi de meteoriti - invocandu-se criza politica interna este un fapt fara precedent in democratiile europene. Daca este o criza politica grava, solutiile sunt demisia guvernului si alegerile anticipate.

In Italia, Romano Prodi tocmai a fost reconfirmat in functia de premier, dupa ce demisionase. Crizele politice nu amana alegerile deja fixate, ci eventual le devanseaza.

Ce se va intampla oare cu alegerile generale din Romania, daca partidele aflate la putere vor constata ca nu stau suficient de bine in sondaje? Se vor lua la cearta, vor provoca o criza politica, vor convoca referendumuri si vor amana alegerile pana se vor impaca? Eventual peste inca patru ani.

Sau daca presedintele Basescu va constata in 2009 ca nu are suficient avans electoral pentru a fi ales din primul tur, va amana si el alegerile?

In Romania postdecembrista nu exista un precedent de amanare a unor alegeri fixate si anuntate. La Bucuresti se pune deja sub semnul intrebarii o constanta fundamentala a lumii occidentale: alegerile ca indicator al nivelului de civilizatie politica.