La Bruxelles s-a incheiat ieri dupa-amiaza Summitul european de primavara, primul de acest fel la care Romania participa ca membru cu drepturi depline al Uniunii. Pe scurt, reuniunea celor 27 a fost consacrata energiei si combaterii incalzirii globale, adica punerii bazelor unei politici energetice comune, care sa respecte mediul inconjurator. Dezbaterile au stabilit patru obiective.

Primul este reducerea consumului de energie pana in 2020 cu 20% fata de nivelul estimat pentru acel an la nivelul Uniunii Europene. Cel de-al doilea obiectiv presupune ca pana in 2020 sa se utilizeze in proportie de 20% energie regenerabila din totalul de energie.

Cel de-al treilea obiectiv prevede reducerea emisiilor de noxe cu 20%, iar ultimul este ca pana in 2020 10% din carburantii utilizati in transporturi sa fie biocombustibili. Daca reducerea cu 20% a productiei de gaze cu efect de sera a fost relativ usor de obtinut, discutiile aprinse au avut loc in jurul tipurilor de energie care vor putea fi folosite pentru atingerea obiectivului.

Germania urmarea sa se ajunga la aceasta performanta prin intermediul energiilor refolosibile, cum sunt cea eoliana sau cea solara, iar alte 11 tari, printre care Franta si Romania, preferau utilizarea energiilor de tip nuclear.

Pana la urma, in proiectul final a fost inserata o mentiune speciala, la cererea Frantei - cea mai mare putere nucleara europeana, prin care este prevazuta si contributia acestui tip de energie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

In aceste conditii, putem spune ca oficialii romani prezenti la Bruxelles pot rasufla usurati, pentru ca, in sfarsit, socoteala de acasa s-a potrivit cu cea din targ si putem avea multe de castigat: am luat deja startul in sectorul biocombustibililor, avem investitii programate pentru centrala de la Cernavoda si nu mai trebuie sa facem altele pentru producerea energiilor verzi, de tipul celor

propuse de Germania, unde proiectele Romaniei sunt aproape inexistente. Cu alte cuvinte, din acest punct de vedere, suntem prea departe de ceea ce au facut pana acum tarile membre UE. De altfel, in zona producerii energiei eoliene, pana si Bulgaria are o putere instalata de zece ori mai mare decat a noastra, iar Ungaria de 20 de ori.

Desi ministrul Vosganian se entuziasma luna trecuta de incredibilul potential eolian pe care il are regiunea Dobrogei, in practica lucrurile nu stau deloc asa. Ne-ar trebui miliarde de euro pentru a reduce decalajul, mai ales ca specialistii vorbesc de un randament foarte slab in cazul centralelor eoliene, fie ele amplasate chiar in zona Dobrogei, de numai 10%.

De altfel, s-a si vazut ca proiectele private de investitii in aceeasi zona si-au cam schimbat tinta. Se prefera energiile regenerabile geotermale sau bazate pe biogaz ori hidrogen.

Cu alte cuvinte, Romania poate sa-si vada mai departe de investitiile programate in sectorul nuclear, care vor putea pe viitor sa contribuie si la scaderea dependentei energetice de Rusia.

Practic, incepand din luna septembrie, o data cu punerea in functiune a Unitatii 2 de la Cernavoda, productia de electricitate a societatii Nuclearelectrica va creste cu 50%, ponderea in productia nationala de energie va ajunge de la 10 la 18%, iar exportul s-ar putea dubla.

Daca privim peste sapte ani, functionarea grupurilor 3 si 4 ne va apropia si mai mult de obiectivul european, chiar daca la ora aceasta nu se stie exact, pe termen lung, cat de poluante pot deveni reziduurile nucleare.

In ceea ce priveste producerea biocombustibilului, Romania are cel putin patru investitii private majore, iar alte patru deja se pregatesc. Dincolo de atingerea obiectivelor europene, autoritatile romane mai pot folosi rezultatele summitului de ieri si pentru dezvoltarea unor zone din economie si societate care pana acum au avut numai de pierdut. Agricultura ar fi prima dintre ele.