Casatoriile aranjate - un dezastru pentru multe femei albaneze

de M.C.     Balkan Investigative Reporting Network
Luni, 12 martie 2007, 0:00



Fetele din familii de albanezi de rand sunt inca trimise in strainatate pentru a se casatori cu barbati pe care nu i-au mai vazut vreodata. Legea islamica permite totodata barbatilor sa se descotoroseasca de ele oricind au chef. Se intampla intr-adevar in Europa. Un reportaj publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com)

Nora si-a intalnit sotul pentru prima data doar cu putin timp inaintea ceremoniei de casatorie.

A fost un caz obisnuit de casatorie aranjata. In spiritul traditiei locale, familia alesese mirele pentru ca parea a fi un barbat realizat, dupa ce lucrase in Occident, la fel ca zeci de mii de alti etnici albanezi din sudul Serbiei, din Kosovo sau din vestul Macedoniei.

Dupa casatorie, cuplul a plecat in Elvetia unde a locuit timp de un an. Insa casatoria a devenit amara in scurt timp. Nora, in varsta de 25 de ani, trebuia doar sa isi ingrijeasca gospodaria si sotul, nu avea o slujba si nici nu cunostea limba germana.

La scurt timp dupa ce a ajuns acolo, spune femeia, a descoperit ca sotul ei era alcoolic si dependent de droguri. Mai mult, acesta s-a plictisit repede de sotia sa.

„M-a trimis inapoi sa stau cu parintii mei in sat si, mai tarziu, mi-a trimis un mesaj in care imi spunea ca el e un barbat liber,” spune Nora.

Sotul ei ii transmisese de fapt mesajul ca este liber sa isi caute o alta sotie, divortand in stil islamic.

Nora este doar una dintre multele femei albaneze din Valea Presevo (sudul Serbiei), din Kosovo sau din vestul Macedoniei, ale caror vieti au fost prinse in conflictul dintre obiceiurile traditionale si lumea moderna.

Hysnije Miftari, din satul Nesalce de langa Bujanovac, spune ca s-a despartit de sotul ei pentru ca „era imposibil sa traiesti cu un barbat care nu face altceva decat sa provoace durere.”

Ea spune ca sotul ei a inceput o relatie cu o alta femeie si i-a sugerat sa plece sau sa accepte sa devina „a doua” sotie, potrivit traditiei islamice.

Miftari a ales sa plece, insa a trebuit sa isi lase fiul in grija familiei sotului.

„Il visez foarte des pe fiul meu,” spune femeia. „Pentru el m-as intoarce la sotul meu, insa nu cred ca exista vreo speranta in acest sens”.

Legea islamica defavorabila femeilor
Dilemele cu care se confrunta astfel de femei se datoreaza, in parte, interactiunii dintre societatile odinioara foarte izolate si restul lumii.

Conflictele armate din Kosovo, Macedonia si din sudul Serbiei de la sfarsitul anilor 1990 si inceputul lui 2000 au provocat mari rupturi sociale.

Razboiul si lipsa acuta de locuri de munca a provocat o migratie masiva a populatiei de la sate catre orasele din regiune, de unde multi au emigrat apoi in Uniunea Europeana, Elvetia si Statele Unite. Acestia traiesc si muncesc acolo timp de multi ani, multi dintre ei chiar ilegal.

Tendinta a aparut de fapt inca din anii 1950, cand albanezii au inceput sa emigreze in Turcia, continuand in anii 1970 si 1980, cand Germania si alte state occidentale au luat locul Turciei, fiind destinatiile preferate.

Numarul emigrantilor a crescut constant din 1999 incoace, cand conflictul din Kosovo a ajuns la punctul culminant. Potrivit estimarilor, aproximativ 30% dintre barbatii din anumite zone din Kosovo, Valea Presevo si vestul Macedoniei lucreaza in strainatate.

Riza Halimi, presedinte al Partidului etnic Albanez pentru Actiune Democratica, descrie migratia ca „o problema foarte serioasa in Valea Presevo.”

„La inceputul razboiaelor, in 1990, o mare parte a populatiei din aceasta regiune a emigrat,” a precizat acesta.

Emigrantii au luat, insa, si ideile traditionaliste cu ei. Multe familii foarte unite insista adeseori ca tinerii care lucreaza in strainatate sa ia in casatorie fete din satele natale.

Batranii din aceste familii incheie, de obicei, un acord, menit in principal sa sporeasca sau sa pastreze averea familiei.

Drept urmare, tinerele sunt trimise in tari necunoscute, pentru a trai alaturi de niste barbati pe care nu i-au mai vazut vreodata. Multe dintre acestea sunt izolate din punct de vedere social. Necunoscand limba, femeile sunt de cele mai multe ori la mila unor straini.

Ermira, in varsta de 34 de ani, din Tetovo, Macedonia, si-a intalnit sotul pentru prima data la „Aeroportul din Munchen”, spune ea.

„Tatal meu mi-a zis intr-o zi ca urmeaza sa fiu trimisa unui barbat din Germania pentru a-i fi sotie,” a precizat aceasta. „A refuzat sa ma asculte cand ii spuneam ca nu l-am vazut niciodata pe viitorul meu sot.”

[c:1:d]Potrivit traditiei musulmane albaneze, femeile sunt proprietatea sotilor pe durata casatoriei. Femeia poate parasi caminul daca doreste, insa copiii raman cu tatal.

„Am stat un an in Germania si abia daca ieseam din apartament,” spune Ermira. „Intr-o zi, insa, s-a intors de la serviciu si mi-a spus sa imi fac bagajele si sa plec. Nici macar nu mi-a platit biletul de intoarcere. Am fost nevoita sa imprumut bani de la un var.”

Un astfel de divort este o dezonoare pentru femei. Adeseori, acestea sunt nevoite sa se intoarca la familiile lor si sa incerce sa intemeieze un nou camin alaturi de un barbat singur, de cele mai multe ori vaduv sau divortat.

„Nu cred ca ma voi recasatori,” spune Ermira. „De aceea am venit la Belgrad sa incep o noua viata.”

Xhevahire Shabani, lidera a organizatiei femeilor Prosperiteti, din satul Trnovac, la marginea orasului Bujanovac, spune ca multe femei sunt, in continuare, la mila sotilor lor. „Ele nu au aceleasi drepturi... pentru simplul motiv ca sunt de sex opus,” spune aceasta.

Prosperiteti este unul dintre grupurile cetatenesti din Valea Presevo care au drept preocupare femeile care au nevoie de ajutor. Multe dintre aceste femei nici nu stiu sa citeasca.

Mirvete Shabani, profesoara de liceu, spune ca este mare nevoie de astfel de organizatii. Prea putine femei participa la cursuri „despre violenta domestica, drepturile omului, drepturile femeii, femei in politica si despre solidaritatea interculturala,” a precizat aceasta.

Pentru a incerca sa solutioneze problema, autoritatile au stabilit un nivel minim al numarului de femei implicate in politica la nivel local. Opt dintre cei 41 de deputati din consiliul orasului Bujanovac sunt femei, dintre care cinci sunt albaneze.

Insa Vjollca Sadiku, director al centrului cultural Vuk Karadzic din Bujanovac, spune ca oamenii abia au inceput sa abordeze problema drepturilor femeilor. „Nu se fac inca destule in aceasta privinta”.

Un text de Fisnike Rexhepi, jurnalist la saptamanalul Perspektiva






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


2132 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by