Statul roman se pregateste sa atribuie direct, unui fond de investitii european in spatele caruia stau investitori chinezi licenta de operare in banda 410-430 Mhz
Un fond de investitii european, care controleaza un operator de telefonie mobila din Cehia, a intrat in afaceri cu statul roman. TACTICAL NETWORK a batut palma cu Posta Romana, infiintand societatea POSTELECOM NETWORK, in care compania de stat are un pachet de 49% din capitalul social de 1.000 lei.
POSTELECOM NETWORK este un vehicul de investitii care urmeaza sa primeasca de la Posta Romana licenta de operare in banda 410-430 Mhz. In acest moment, reprezentantii Ministerului Comunicatiilor vor sa atribuie direct Postei Romane licenta de operare in banda 410-430 MHz, urmand ca, mai apoi, Posta sa o transfere companiei in care este actionar.
Tranzactia complexa este rezultatul unui an de cautari si tatonari si rezolva una dintre cele mai dificile probleme in relatiile romano-chineze. In luna aprilie, o importanta delegatie de politicieni si oameni de afaceri chinezi va efectua o vizita in Romania si, pana atunci, partea romana vrea sa inchida acest capitol pentru care a primit, de mai multe ori, avertizari diplomatice.
Povestea incepe in perioada guvernarii PSD, cand ministrului Dan Nica i-a venit ideea infiintarii unui operator de telecomunicatii - POSTELECOM - care sa concureze Romtelecomul controlat de investitori greci.
Continua in aceeasi guvernare, cu abordarea unui operator chinez, care trebuia sa aduca echipamente in Romania si accesarea acrobatica a unei linii de finantare de 100 de milioane de euro de la Banca de Export a Chinei.
Dar banii n-au fost trasi niciodata, penalitatile de neutilizare au ajuns astazi la milioane de dolari, operatorul creat in Romania a „topit“ milioanele de euro pompate de stat si de cativa operatori privati, dar a pierdut si licenta pe care o avea. Au venit alegerile, strategii lui Dan Nica s-au rostogolit de la putere si POSTELECOM a intrat in combinatii ciudate.
Chinezii, care aveau drepturi asupra entitatii create in Romania, s-au infuriat si au batut obrazul noilor guvernanti. Un proces des-chis de partea chineza la o instanta internationala, pentru recuperarea daunelor, n-ar fi fost castigat niciodata de Romania, iar relatiile excelente intre cele doua tari ar fi avut de suferit.
Si atunci a aparut „Chinezaria 410-430“, operatiune pe care o vom descrie in continuare.
Trebuie sa mentionam ca SFin a descoperit mecanismele tranzactiei inca din octombrie anul trecut, dupa ce a stat de vorba cu mai multi oficiali de rang inalt din guvernele Nastase si Tariceanu, consultanti si experti in domeniul telecom.
La sfarsitul anului trecut, se vorbea insa de scoaterea la licitatie a licentei si redactia a hotarat sa nu publice aceste informatii, pentru a nu face un deserviciu celor care participau la licitatie. Acum, autoritatile vor sa aloce direct licenta si consideram ca a venit momentul sa spunem noua poveste a afacerii POSTELECOM. Din motive lesne de inteles, vom proteja identitatile interlocutorilor nostri.
Cum au intrat chinezii in joc
Pentru a intelege mai bine ce s-a intamplat trebuie sa facem un salt in timp. Totul a inceput in perioada guvernarii PSD, in 2003, cand piata telefoniei fixe se liberalizase, iar cineva s-a gandit ca un al doilea mare operator de telecomunicatii ar fi echilibrat raportul cerere-oferta si ar fi restrans gradul de libertate de care se bucura Romtelecom.
La vremea respectiva, totul parea posibil: convorbirile internationale costau o avere, tarifele pentru comunicatii si trafic de date erau mari, iar jucatorii importanti de pe piata puteau fi numarati pe degete. Posta Romana avea doua mari atuuri: capilaritate - era prezenta in toate localitatile importante si avea o mare forta de vanzari - si un actionar influent - Ministerul Comunicatiilor.
De aici si pana la anuntarea intentiei de a intra pe piata nu a fost decat un pas, facut impreuna cu alte patru companii care au adus capital, in functie de acesta stabilindu-se si partile detinute de fiecare: Compania Nationala Posta Romana (CNPR) - 80%, Grupul Industrial Roman - 10%, Banca Comerciala Romana - 5%, SIF Oltenia si SIF Banat-Crisana, fiecare cu cate 2,5%.
Capitalul social al companiei s-a ridicat in prima etapa la 3 milioane de dolari. Conform estimarilor initiale, proiectul presupunea investitii de aproximativ 80 milioane dolari si costuri operationale de 90 milioane dolari, pe o perioada de patru ani.
Chinezii au mirosit rapid ca este o oportunitate pentru industria lor telecom, care era ca un cazan incins. Oficialii companiei ZTE, producator de echipamente de telecomunicatii, cu o cifra de afaceri de peste 3 miliarde dolari anual, au considerat ca Romania poate fi un cap de pod pentru expansiunea in Europa.
Ion Iliescu a vizitat in acea perioada parcul stiintific Zhonguancun, prilej cu care a exprimat disponibilitatea autoritatilor de la Bucuresti de a incheia parteneriate cu firme din China, in scopul deschiderii acestora catre piata Europei de Sud-Est.
Dupa mai multe contacte la nivel inalt, in virtutea vechilor relatii de prietenie, autoritatile de la Beijing au hotarat sa intre in Europa prin portile deschise de Romania. Ceremonia de semnare s-a desfasurat in doi timpi - la Bucuresti si Beijing - si a fost fastuoasa.
La Hotelul Crowne Plaza, pe 30 iulie 2003, s-a parafat contractul de livrare de echipamente dintre POSTelecom si ZTE Corporation, in valoare de 94 milioane dolari. Dar de unde bani? Societatea nou-infiintata detinea un capital social de 3 milioane dolari si, chiar daca avea actionar cea mai mare banca romaneasca, un imprumut de o asemenea valoare nu putea fi obtinut cu usurinta.
Decat de la o banca din China, dispusa sa sprijine expansiunea propriilor operatori in spatiul UE. Urmatorul pas era vanzarea unei cote de aproximativ 29% din actiuni investitorilor chinezi, respectiv ZTE Corporation, care isi manifestase disponibilitatea de a le cumpara. Pachetul majoritar, de 51%, urma sa fie pastrat de Posta Romana.
Aici proiectul a intrat intr-o ceata deasa, dar nu inainte ca actionarii sa decida o majorare de capital de circa 15 milioane dolari. Desi autoritatile romane apucasera sa anunte intrarea noului operator pe piata, nu s-a intamplat nimic nici in 2004.
