Presa din Romania este din ce in ce mai dispusa la autocritica publica si a facut un pas inainte pentru consolidarea rolului sau de serviciu public. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale cercetarii "Tendinte de reflectare a presei in presa (II), Studiu de caz: Coruptia in presa, octombrie - decembrie 2006", care a fost dat publicitatii de Centrul pentru Jurnalism Independent.
Nu toate lucrurile sunt insa roz in presa: razboaiele dintre patroni coboara deseori in paginile ziarelor pe care le detin.
Conform raportului, tendinta de a discuta problemele breslei este mai pronuntata in presa scrisa. Comentariile critice au fost determinate de: lipsa de profesionalism, abordarea senzationalista de care dau dovada unii jurnalisti, lipsa de substanta care caracterizeaza mesajul audiovizual, calitatea inferioara a productiilor audiovizuale de divertisment sau incalcarile deontologice.
In plus, jurnalistii au scris si despre ingerintele politice si ale patronilor de presa, despre jurnalisti agresati si hartuiti sau ingradirea libertatii de exprimare, sau despre evenimentele din piata media (investitiile in media, demisiile si transferul managementului sau membrilor corpului editorial, etc.)
Raportul mai pune la dispozitia cititorului date despre masura si contextul in care presa scrisa relateaza despre cine sunt emitatorii mesajelor media, in proprietatea cui sunt institutiile media, ce presupune procesul de productie media din punct de vedere financiar, creativ si al resurselor umane.
Ziaristii si autocritica
In document sunt punctate si problemele interne ale institutiilor media care se reflecta in natura mesajului, reglementarile referitoare la functionarea audiovizualului, presiunile interne si externe la care jurnalistii sunt supusi etc.
Astfel, aflam ca jurnalistii au criticat practicile colegilor de breasla din presa scrisa sau audiovizual in mai mult de jumatate dintre cazuri (51%). Din cele 27 de aparitii referitoare la deontologia jurnalistica, 16 se refera la incalcari ale acesteia.
In contextul demisiei sale de la sefia Clubului Roman de Presa, Cristian Tudor Popescu a criticat abaterile deontologice tot mai dese si jurnalistii „mercenari” din presa romaneasca, Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a facut recomandari referitoare la incalcarile deontologice constatate in presa audiovizuala, iar Agentia de Monitorizare a Presei (AMP) a lansat un studiu referitor la
reprezentarea minoritatilor in presa din care a reiesit ca jurnalistii continua sa aiba prejudecati legate de grupurile minoritare si relateaza despre minoritati in stil senzationalist si discriminator.
Tot in raport se mai arata ca ziaristii au considerat ca vulgaritatea si trivialitatea sunt amplu mediatizate la televizor. "Impunerea de non-valori, mondenizarea, chiar la nivel subcultural, scaderea generala a nivelului educational" au devenit caracteristici ale mesajului audiovizual (Romania libera, 16 decembrie, “A patra putere in stat, pe fond de ignoranta”).
Presa ca serviciu public
Conform CJI, proiectul doreste sa sporeasca gradul de recunoastere a naturii de "serviciu public" a mass media, indiferent de forma de proprietate, sa creasca responsabilitatea presei (a jurnalistilor, a editorilor si patronilor deopotriva) in ceea ce priveste propria libertate si credibilitate si sa consolideze sprijinul public pentru libertatea de exprimare, ca valoare sociala fundamentala a oricarei societati democratice.
Pentru acest program au fost monitorizate sapte cotidiane nationale: Adevarul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Gandul, Jurnalul National, Romania libera, Ziua, precum si doua saptamanale: Dilema Veche si Revista 22.
Esantionul a fost stabilit atat in functie de tirajul publicatiilor, cat si de cel al politicii editoriale - au fost alese acele publicatii care acorda spatiu editorial semnificativ subiectelor despre media. Perioada de monitorizare: octombrie - decembrie 2006.
0
0
