Uniunea Europeana aniverseaza duminica, 25 martie, 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, prin care au fost puse bazele Comunitatii Economice Europene (CEE). Evenimentul va fi serbat in chip grandios, pe intreg continentul, in toate cele 27 de state membre ale forului comunitar, intre care si Romania.

Liderii europeni se intalnesc atat la Berlin, cat si la Roma pentru a participa la sarbatoare. Cu aceasta ocazie, urmeaza a fi prezentata o declaratie politica privind valorile Europei si ambitiile sale pentru viitor, dar care evita referiri la problemele concrete cu care Uniunea se confrunta in prezent.

Moneda aniversara

Moneda aniversara germana

Foto: euractiv.ro

Conform Euractiv, in aceasta perioada, toate tarile din zona euro vor emite saptamana aceasta o moneda de 2 euro reprezentand Piazza del Campidoglio din Roma, locul unde s-a semnat Tratatul de la Roma. Este pentru prima data cand toate statele membre din zona euro vor emite o moneda pentru a marca acelasi eveniment.

"Moneda euro este un simbol important al puterii crescande si integrarii progresive a Uniunii Europene", au declarat Presedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, si Joaquin Almunia, Comisarul pentru Afaceri Economice si Monetare.

In total, cele 13 tari din zona euro vor emite aproximativ 90 de milioane de monede de 2 euro, incepand din aceasta saptamana, pentru a comemora cea de-a 50-a aniversare a Uniunii Europene. Moneda reprezinta o carte deschisa - tratatul - pe un fundal care reda pavajul din Piazza del Campidoglio din Roma, unde a fost semnat tratatul la 25 martie 1957. Pavajul renumitei piete a fost proiectat de Michelangelo.

Cu aceasta ocazie, Cipru, Ungaria si Romania vor emite, de asemenea, o moneda in propria moneda nationala, utilizand acelasi model de baza.

Petreceri si concerte de muzica rock, pop, jazz si simfonica

La sfarsitul de saptamana consacrat semicentenarului UE, in intreaga Europa va rasuna muzica pentru toate gusturile - concerte de jazz, pop, rock si muzica clasica.

Vedete din toate colturile Uniunii se vor intalni la Bruxelles pentru petrecerea aniversara. Zucchero, Axelle Red, Simply Red, Hooverphonic, Carla Bruni, The Scorpions, Helmut Lotti, Kim Wilde, Las Ketchup, Nadiya, Lou Bega si multi altii vor participa la un concert de muzica pop la Atomium.

La Palatul Artelor Frumoase, Orchestra Filarmonica din Luxemburg va interpreta Simfonia a-IX-a de Beethoven, in timp ce cativa dintre cei mai celebri muzicieni de jazz din Europa vor lua parte la manifestarea „Jazz in Europe now!” care se va desfasura in diverse locuri din oras.

Insa pe tot continentul, mii de persoane vor fredona imnul Uniunii Europene - Oda Bucuriei.

O declaratie festiva, dar fara consisenta

Dar dincolo de fardurile, faldurile si fasoanele sarbatorilor din capitalele europene, aniversarea semicentenarului UE trezeste pe fetele multor politicieni si alegatori europeni zambete sarcastice.

Momentul aniversarii nu va cuprinde niciun fel de angajamente privind viitorul Uniunii, iar tot ce se intampla la acest sfarsit de saptamana se rezuma la o simpla etalare a “valorilor” generale care tin Europa unita.

Dupa cum reiese din proiectul declaratiei ce urmeaza sa fie rostita la Berlin, obtinut vineri de Bloomberg, liderii Uniunii nu vor face nici o referire explicita la continuarea extinderii UE. Ei se vor rezuma la angajamente de “pace si prosperitate la frontierele Europei”, arata sursa citata.

Mai mult, documentul eludeaza termenul “constitutie”, tinand cont de faptul ca tentativele statelor membre de a reinvia negocierile pe tema proiectului de Constitutie europeana, respins de francezi si olandezi in 2005, sunt in continuare in impas. Cu toate acestea, cei 27 de lideri se angajeaza sa “innoiasca fundamentul comun” ai Uniunii pana in 2009.

Tratatul care a schimnat istoria lumii

[c:1:s]In toti acesti ani care au trecut de cand cele sase state europene, Germania, Belgia, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda, s-au intalnit la Roma pentru a semna acordul ce avea sa puna bazele Uniunii Europene, membrii blocului comunitar, astazi in numar de 27, s-au bucurat aproape neintrerupt de pace, prosperitate si o stabilitate nemaiintalnita in istoria lor.

Dupa doua razboaie mondiale izbucnite in Europa, care au marcat prima jumatate a secolului XX, Franta si Germania s-au impacat in cadrul "celei mai stranse uniuni realizate vreodata", care a inlocuit conflictele armate cu negocierile pe tema preturilor produselor agricole si a cotelor de pescuit.

In 1957, la Roma, Germania era reprezentata de cancelarul Konrad Adenauer, iar Belgia de seful dimplomatiei, Paul-Henri Spaak, doua nume ramase in istoria constructiei europene.

CEE isi propunea sa creeze o piata comuna bazata pe libera circulatie a persoanelor, marfurilor si serviciilor, prin desfiintarea barierelor vamale dintre statele membre. In aceeasi zi, cele sase state infiintau Comunitatea Europeana a Energiei Atomice. Cele doua tratate de la Roma au fost ratificate rapid, inainte de a intra in vigoare la 1 ianuarie 1958.

Ele au fost considerate, in momentul semnarii lor, un impuls mai mult decat binevenit pentru sustinatorii infocati ai constructiei europene, dezamagiti inca de esecul proiectului Comunitatii Europene de Aparare (CEA).

"Parea vital, in acel moment, sa fie luate noi initiative, daca nu se dorea condamnarea la moarte a unitatii europene, care suferise in urma cu doi ani de pe urma esecului CEA", a explicat Maurice Faure, semnatarul Tratatului de la Roma in numele Frantei, in calitate de secretar de stat in Ministerul de Externe.

Daca proiectul constructiei europene esuase pe cale militara, trebuia continuat pe calea economica.

Acest proiect de CEA, care viza - la doar cativa ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial - crearea unei armate europene gestionata de institutii supranationale, ii divizase profund pe europeni.

In timp ce guvernele francez, german, italian, belgian, luxemburghez si olandez, proiectul CEA nu a fost ratificat de deputatii francezi, la 30 august 1954, din cauza opozitiei deputatilor comunisti si gaullisti.

Constructia europeana cunostea, astfel, primele sale piedici, dupa debuturile promitatoare simbolizate de celebra "declaratie Schuman", de la numele ministrului francez de Externe Robert Schuman care a propus, la 9 mai 1950, Republicii Federale Germania, sa creeze impreuna cu Franta un pol al carbunelui si otelului.

Caracterul empiric dar si foarte inovator al proiectului, care consta in punerea la comun a industriilor grele ale celor doua tari care luptasera una impotriva celeilalte cu numai cativa ani inainte, a atras imediat opinia publica.

Declaratia Schuman a dus, doi ani mai tarziu, la infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), la care au aderat, alaturi de cele doua foste state dusmane, Italia, Olanda, Belgia si Luxemburgul.

In pofida episodului dificil legat de CEA, aceleasi sase state s-au reunit pentru a semna Tratatul de la Roma, inspirandu-se din crezul unui alt francez, Jean Monnet: "Europa nu va fi realizata dintr-o data, nici printr-o constructie de ansamblu", ci "prin infaptuiri concrete, care vor crea mai intai o solidaritate de fapt".

Parintii fondatori ai Uniunii Europene

Robert Schuman

Foro: bbc.co.uk

Robert Schuman (1886-1963) - "Nu mai este vorba de cuvinte goale, ci de un act, un act indraznet, un act constructiv". Cu aceste cuvinte, Schuman, ministru francez de Externe, a pus temelia constructiei europene, intr-o declaratie pronuntata la 9 mai 1950, la sediul ministerului sau.

Prin acest "act indraznet" se propunea Germaniei, la doar cinci ani dupa capitularea acesteia, punerea in comun a productiei de carbune si otel, pentru a crea un spatiu pacific in Europa.

Ideea, propusa Germaniei si altor tari europene, a dat nastere Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECA), in cadrul careia s-au asociat - printr-un tratat semnat la 18 aprilie 1951, Italia, Belgia, Luxemburgul si Olanda.

Paul-Henri Spaak

Foto: nato.int

Paul-Henri Spaak (1899-1972) -Fostul premier si ministru de Externe belgian, fondatorul Benelux-ului, a fost un promotor neobosit al ideii europene si un arhitect al relansarii sale, dupa esecul Comunitatii Europene de Aparare (CED).

In iunie 1955, la Conferinta de la Messina, lui i-a fost incredintata presedintia unei comisii de experti mandatati sa redacteze un raport care a servit drept baza a doua tratate: cel al Comunitatii Economice Europene (CEE) si cel al Euratom. El este unul dintre rarii socialisti din randul parintilor fondatori ai UE, care erau, in majoritate, democrat-crestini.

Konrad Adenauer

Konrad Adenauer (1876-1967) - Primul cancelar al Germaniei de Vest, a fost artizanul constructiei europene si mai ales al reconcilierii franco-germane. Acest crestin-democrat a semnat in numele tarii sale tratatul CECA si tratatul de la Roma, dar si tratatul de la Elysee, referitor la relatiile franco-germane.

Relatia sa de incredere cu generalul Charles de Gaulle prefigureaza ceea ce va fi calificat, mai tarziu, drept "cuplul franco-german.

Walter Hallstein (1901-1982) - Alaturi de Adenauer, Hallstein a fost secretar de stat in Ministerul de Externe, a participat la negocierile asupra tratatului de la Roma. Primul presedinte al Comisiei Europene (1958-1967), el a elaborat in special regulile pietei comune si ale Politicii Agricole Comune (PAC).

Edward Heath (1916-2005) - Cel mai eurofil dintre premierii britanici, Heath si-a angajat tara in aventura europeana. Incepand din 1973, aderarea Marii Britanii a schimbat chipul Comunitatii Economice Europene.

Helmut Schmidt

Foto: harrywalker.com

Helmut Schmidt - Cancelarul social-democrat german din acea perioada (astazi in varsta de 88 de ani) a dat un nou impuls Europei si a instituit summiturile europene regulate, sistemul de ajutoare regionale si alegerea Parlamentului European prin sufragiu universal.

Valery Giscard D'Estaing - Valery Giscard D'Estaing a fost presedintele francez de centru-dreapta (81 de ani). Alturi de Schemidt a pus bazele Europei monetare, creand in 1978 Sistemul Monetar European (SME). In 2002-2003, Giscard-D'Estaing a prezidat Conventia mandatata sa redacteze primul proiect de Constitutie.

Kohl si Mitterrand

Foto: bbc.co.uk

Francois Mitterrand, Helmut Kohl si Jacques Delors - In anii '80, comanda Europei este preluata de un trio franco-german: presedintele socialist francez (1916-1996), cancelarul crestin-democrat german (76 de ani) si presedintele Comisiei Europene, Jacques Delors (81 de ani) accelereaza integrarea europeana.

In 1986 este adoptat Actul unic, imaginat de Delors, si constand in abolirea frontierelor pentru persoane, bunuri, servicii si capitaluri. In 1992, tratatul de la Maastricht instituie o uniune politica si monetara unica, prin infiintarea monedei euro.

Jacques Delors

Kohl mentine Germania in Europa, in momentul in care prabusirea Zidului Berlinului si reunificarea teritoriului tarii trezesc nelinisti, in special in Franta.

La 22 septembrie 1984, la Verdun, Mitterand si Kohl au oferit exemplul cel mai puternic al reconcilierii franco-germane. Ei si-au strans mana in timp ce se reculegeau in fata mormintelor soldatilor francezi si germani cazuti la datorie in primul razboi mondial.

Simone Veil - Supravietuitoare a lagarului de concentrare de la Auschwitz, frantuzoaica in varsta de79 de ani a devenit unul dintre simbolurile Europei, fiind aleasa, in 1979, la presedintia primei legislaturi europene desemnate prin sufragiu universal.

Surse: Reuters, AFP, BBC News, Euractiv