Legea fondului funciar nr. 18/1991 a fost din nou modificata si a intrat
deja in vigoare din 24 martie. Scopul noii reglementari este impiedicarea retrocedarii unor terenuri de interes public catre fostii proprietari, deoarece aceasta restituire ar putea avea un impact negativ asupra mediului inconjurator, a vietii si sanatatii oamenilor, patrimoniului arheologic, istoric si natural.
Insa lipsa corelarii cu restul actelor normative in domeniu risca mai mult sa sporeasca numarul litigiilor, in loc sa ajunga la finalitatea dorita.
Terenurile pe care sunt amplasate retele stradale si parcuri publice, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii nu pot fi dezafectate din domeniul public decat in cazuri de exceptie pentru lucrari de interes national, sunt noile reglementari incluse in Legea nr. 47/2007 pentru modificarea Legii fondului funciar.
Conform expunerii de motive in ceea ce priveste necesitatea acestei modificari, formularile ambigue existente in legislatie au permis retrocedarea unor parcuri si zone verzi, cu efecte grave asupra mediului, dar si asupra armonizarii urbanistice si arhitecturale.
Sute de dosare de restituire
Din cauza acestor reglementari, s-a ajuns la situatia ca in ultimii 15 ani sa dispara 1,5 milioane metri patrati de spatii verzi, numai in Bucuresti.
In momentul de fata, la Primaria Capitalei sunt cateva sute de solicitari de restituire de terenuri care fac parte din parcurile publice.
In Parcul Copiilor sunt revendicate 28 de hectare, in Parcul Titan IOR, din cele 48 de hectare, s-au restituit deja 12, in Parcul Plumbuita sunt revendicate 3,8 ha, in Parcul Floreasca, din 6.830 mp, sunt revendicati 1.000 mp, iar parcul Bordei a fost restituit in intregime.
Expertii sunt insa de parere ca noile reglementari sunt de natura sa umple rolul instantelor, in loc sa aduca vreo clarificare la legislatia ambigua care a permis distrugerea parcurilor.
Necorelarea legislativa creeaza si mai multe incurcaturi
Legiuitorul incearca sa incline balanta in favoarea interesului public (de a mentine in proprietate publica terenuri cu destinatie speciala, de genul celor amintite) si in dauna interesului fostilor proprietari si ai succesorilor acestora, care solicita retrocedarea unor asemenea imobile.
Din pacate, demersul amintit ar putea sa nu aiba impactul scontat, din motive legate in principal de lipsa de coordonare a textelor normative aplicabile in domeniu.
