Dosarul Loteria 2, instrumentat de DNA, aduce in plus fapte noi si nume grele implicate in devalizarea Loteriei Romane. Procurorii au descoperit cum a devenit George Copos proprietarul fostei firme de stat care detinea cele 38 de spatii pe care le-a vindut la suprapret Loteriei, prin interpusi.

El a convertit in actiuni o datorie modica, dupa care a facut o majorare de capital la care statul nu a participat. DNA a mai descoperit ca o parte din banii primiti de Copos de la Loterie ar fi fost spalati prin achizitia de actiuni Grivco de la familia lui Dan Voiculescu.

Acuzatiile de spalare de bani ce sint aduse lui Dan Voiculescu, fiicei sale, Camelia, si lui George Copos au la baza doua afaceri puse pe picioare de catre patronul echipei Rapid. Prima afacere se refera la modul in care Copos a devenit actionarul majoritar al Fast Service Electronica SA, societate de stat care detinea cele 38 de spatii comerciale ce au fost vindute Loteriei Romane.

Cea de-a doua afacere se refera chiar la felul in care Ana Electronic a vindut cele 38 de spatii comerciale, prin interpusi, Loteriei Romane.

Inceputul

Copos a intrat in actionariatul firmei de stat folosind un speraclu ingenios: un contract neonorat de catre aceasta din urma. In toamna anului 2000, Fast Service a organizat o licitatie pentru a achizitiona aparate de aer conditionat, la care s-au prezentat doua firme private, printre care si Ana Electronic, si o persoana fizica, Adrian Cristea.

Licitatia a fost cistigata de catre Ana Electronic, firma lui Copos, care urma sa livreze aparate in valoare de cinci miliarde de lei vechi. In contract a fost trecuta o clauza care spunea ca Fast Service trebuia sa achite toti banii in 30 de zile. La expirarea termenului, Fast Service nu a avut bani sa plateasca.

Membrii AGA au propus FPS, care detinea 70% din actiunile firmei, sa se faca o conversie in actiuni a celor cinci miliarde de lei. FPS a acceptat, iar Ana Electronic a devenit actionar cu 46% din firma.

Dupa citeva luni, Ana Electronic forteaza o majorare de capital, vine cu zece miliarde de lei, FPS nu vine cu nimic si astfel firma lui Copos ajunge la o participatie de 76%. E momentul in care a intrat si in posesia spatiilor comerciale si putea decide soarta acestora. „Am participat la acea licitatie, am cistigat-o, iar ei nu ne-au dat banii. Prin urmare, am facut conversie de actiuni.

Integral in Cotidianul