Sute de milioane de euro sunt iinghitite anual de un sistem universitar care „uita” tot mai des de calitatea absolventilor
Invatamantul superior este una dintre cele mai profitabile afaceri din Romania. Milioanele de dolari care intra anual iin conturile universitatilor au transformat aceste institutii iin adevarate fabrici de facut bani. Asa se explica aparitia unor „facultati” la Geoagiu, Marghita sau Crevedia. Logic, sustinute de la bugetul public.
Invatamantul superior din Romania tinde sa devina unul cu taxe. Ele sunt platite de majoritatea studentilor, indiferent ca urmeaza cursurile unei facultati de stat sau particulare. Mai mult, iin randul profesorilor exista foarte multe voci care sustin ideea iinvatamantului contra cost, considerand ca este singura solutie care poate rezolva problemele unei „educatii bolnave”.
Sfanta spaga sa traiasca!
Despre calitatea actului educational se vorbeste mult prea putin. In schimb, pentru majoritatea celor implicati iin sistemul de iinvatamant, importante sunt veniturile acumulate din scoaterea pe banda rulanta a posesorilor de diplome universitare.
In tara noastra, orice persoana care a trecut de examenul de bacalaureat si are posibilitatea achitarii unor taxe anuale de scolarizare poate urma o facultate. Si daca nu o duce mintea sa treaca examenele o poate ajuta portofelul, mita iin randul profesorilor universitari fiind ceva obisnuit.
Departe de noi ideea ca toate cadrele didactice sunt corupte si accepta sa fie „rasplatite” iin schimbul unei note de trecere iin sesiune. Dar trebuie sa recunoastem ca realitatea a dovedit ca multi profesori practica acest „sport”. Exista chiar un top al spagilor iintocmit de Uniunea Nationala a Studentilor din Romania (UNSR).
Potrivit datelor furnizate de aceasta organizatie, cele mai tari spagi se dau la Medicina. Un student care peste cativa ani se va ocupa de sanatatea populatiei poate promova un examen doar daca „iese la iinaintare“ cu sume cuprinse iintre 200 si 1.500 de euro. Valoarea mitei depinde de pozitia geografica a facultatii, daca e vorba de Capitala atunci suma trebuie sa fie maxima.
Chiar daca urmeaza sa profeseze ca aparatori ai justitiei, studentii de la Drept iisi „platesc“ examenele cu pana la 300 de euro. Si viitorii ingi-neri trebuie sa aiba pregatite „atentii“ cuprinse iintre 50 si 300 de euro. Cei de la Economic dau cel putin 200 de euro.
Mai „fericiti“ sunt tinerii care viseaza la o cariera umanista - ei pot plati iin moneda nationala, cu -0-700 de lei noi avand posibilitatea de a scapa de un examen incomod.
Aceste practici sunt o dovada clara a calitatii iindoielnice a educatiei universitare din Romania. Chiar daca nu este prea evident acum, efectele negative se vor vedea iin mod sigur atunci cand studentii de astazi vor trebui sa se integreze iin peisajul economico-social. „Peste cativa ani va fi foarte greu.
Salariile din Romania vor creste si automat absolventii din tara noastra vor trebui sa faca fata concurentei venite din partea unor tineri proveniti din alte tari, cu o pregatire academica mult mai buna. Calitatea actului educational la noi este foarte scazuta.
Atat facultatile de stat, cat si cele particulare au un nivel cu mult sub cel din restul tarilor europene“, ne-a declarat Gabriel Petrea, presedintele UNSR.
Facultate bogata, facultate saraca
Admiterea in universitatile din Romania se face in general pe baza de dosar. Concurenta care iin urma cu ceva vreme facea diferenta iintre tinerii care erau capabili sa urmeze o cariera universitara si cei care nu aveau posibilitatile intelectuale pentru a face acest lucru a disparut. Explicatia este simpla - transformarea educatiei iin afacere.
Imediat dupa 1989 au existat tot felul de studii care spuneau ca Romania sta foarte prost la capitolul „numarul absolventilor de facultate“. Cum era si normal, au aparut imediat binevoitori ca-re, profitand de dorinta roma-nilor de a se alinia la ce se iin-tampla iin afara, au pornit afacerea „studenti pe bani“.
Astfel au aparut primele universitati particulare, iar dorinta tinerilor de a intra iin posesia unor diplome a fost speculata iin mod inteligent. Vazand ca risca sa ramana iin urma „particularilor“ la capitolul buget, universitatile de stat au iesit la atac.
