Se apropie summitul UE-Rusia de la Samara, pe malurile Volgai (17-18 mai), si Comisia Europeana se declara in favoarea unei politici a dialogului cu Rusia, sperand in realizarea unui nou parteneriat strategic, in pofida acumularii problemelor contencioase cu Moscova in ultimele luni.

Desigur, exista un numar de dosare care preocupa Bruxellesul in acest moment, dosare care merg de la "problema precisa a embargoului rus asupra carnii si legumelor poloneze pana la preocuparea foarte generala asupra situatiei drepturilor omului in Rusia".

Sau dosare dificile cum ar fi cel al viitorului statut al provinciei separatiste sarbe Kosovo si recentele perturbari in aprovizionarile europene cu hidrocarburi ruse.

La Samara se va promova un dialog constructiv cu Rusia, sustine Bruxellesul, subliniind insa importanta "strategiei de solidaritate" intre statele membre fata de Moscova.

Problemacarnii poloneze

Polonia si Estonia, fosti sateliti sovietici intrati in UE in 2004, au relatii dificile cu Moscova si, in ultimele luni, au facut apel la partenerii lor europeni sa dea dovada de mai multa solidaritate fata de Rusia.

Varsovia estimeaza ca embargoul rus asupra carnii poloneze este motivat politic si, atata vreme cat nu va fi reglementat, blocheaza lansarea negocierilor UE-Rusia asupra unui vast acord de parteneriat strategic.

Comisia spera deblocarea situatiei si lansarea negocierilor la summitul de la Samara, dar obiectivul pare dificil de atins avand in vedere lipsa progreselor din cadrul discutiilor cu ministrul rus al agriculturii, din Cipru, in aprilie.

Controversa pe tema soldatului de bronz

Estonia traverseaza si ea un moment foarte dificil in relatiile cu Moscova, Germania, care asigura presedintia prin rotatie a UE, declarandu-se profund ingrijorata de criza dintre Tallin si Moscova.

Indepartarea soldatului de bronz - memorialul sovietic - din centrul capitalei estone a provocat furia Kremlinului, care a reactionat prin masuri economice de retorsiune.

Chiar vicepremierul Serghei Ivanov a numit trei directii prin care Rusia poate lovi Estonia - tranzitul de marfuri, turismul, productia de iaurt - si a indemnat rusii sa nu cumpere produse de fabricatie estona.

O reactie care spune destule, dar oricum mai eleganta decat cea a presedintelui Vladimir Putin care, referindu-se la disputa teritoriala dintre Rusia si Letonia, declara anul trecut ca "Letonia nu va lua tinutul Pitalovo, ci urechile unui magar"...

Liderul de la Kremlin, iritat de mutarea soldatului de bronz de la Tallin, a zburat la Murmansk unde a tinut un discurs despre dezvoltarea acestui port comercial si despre oprirea investitiei de bani rusesti in portul estonian Sillamae.

Oficial, Moscova nu a adoptat sanctiuni contra Estoniei, un asemenea gest complicand relatiile ei cu UE, in contextul viitorului summit din Samara.

Practic, exporturile rusesti de petrol si carbune au fost blocate "din lipsa de vagoane" sau din diverse "motive tehnice", iar companiile petroliere au redirectionat pe rute alternative spre porturi rusesti un sfert din livrarile de produse rafinate care urmau sa tranziteze teritoriul estonian.

Petrolul, gazele si siderurgia

Metodele Moscovei sunt deja cunoscute de europenii ingrijorati de dependenta lor fata de gazul si petrolul rusesc. In 2003 a oprit livrarile de petrol in Letonia pe fondul tensiunilor politice cu autoritatile acestui stat, dar motivate prin capacitatea redusa a conductei de transport.

In 2006 a oprit livrarile catre Lituania, motivul fiind o defectiune la infrastructura de transport.

Iar disputele Rusiei cu Ucraina si Belarus au tinut europenii cu sufletul la gura, de teama repercusiunilor asupra aprovizionarii cu gaze.

Vladimir Putin declara ca doreste sa mearga "pe cat de departe posibil" in parteneriatul cu UE,

dar invita europenii "sa nu caute intentii politice in spatele unei dinamici economice pure sau sa puna etichete ideologice luate din arsenalul Razboiului Rece, asupra actiunilor legitime si de inteles vizand protejarea intereselor nationale".

Adica Moscova vrea impunerea gigantului gazier rus Gazprom pe piata europeana cu statut de monopol si preluarea controlului conductelor transportatoare, dar aproba un proiect de lege care limiteaza accesul investitorilor straini in sectoarele strategice rusesti, intre care cel energetic.

Dupa criza gaziera ruso-ucraineana de anul trecut, care a dus la scaderea presiunii in gazoductele din UE, tensiunile s-au inmultit intre Rusia, care acopera 26% din nevoile UE de gaze naturale, si Europa, dornica sa diversifice furnizorii.

Rusia nu isi ascunde dorinta de expansiune in acest sector, via Gazprom, care cauta sa intre in capitalurile retelelor de distributie din Europa Occidentala.

Moscova nu duce lipsa de ambitii nici in sectorul siderurgic, dar apetitul ei nelinisteste tarile europene. La un summit UE-Rusia de anul trecut, Putin avertiza ca Rusia nu va oferi Europei acces la bogatiile ei energetice decat in schimbul concesiilor echivalente din partea UE.

Integral in Romania libera