Cursa contra cronometru pentru obtinerea mult doritei linisti pe care o face coalitia anti-Basescu este de-a dreptul scandaloasa si foarte zgomotoasa.

Ofensiva celor care ar avea, la o adica, interes ca Traian Basescu sa fie demis la referendumul din 19 mai este incredibil de palida. Ai zice ca participa la o competitie nebuneasca al carei mare premiu - pe care sint foarte aproape sa si-l adjudece - este obtinerea monopolului pe prostie si ticalosie.

Nici valurile masive de interpretari ale analistilor neamului care apar seara de seara la tv, dublati cuminte de moderatori care se pricep de minune sa duca discutia in zone dadaiste, nu sint in stare sa puna stavila unei evidente: coalitia anti-Basescu nu gaseste un predicat credibil, pe care sa il afirme cu tarie.

Desi referendumul este pus intr-o zi in care oamenii sint mai degraba tentati sa se odihneasca decit sa isi indeplineasca datorii civice minimale, toate datele duc, acum, spre un singur deznodamint: Traian Basescu se va reintoarce la Cotroceni.

Sigur, exista, teoretic, posibilitatea ca specialistii in minuirea butoanelor obscure sa incerce sa apese pe ele, dar, riscul e, sa fim realisti, minim; de altfel, pretorienii lui Traian Basescu au avut deja grija sa faca vizibila tema fraudarii referendumului, intr-o campanie electorala in care se face uz de multe arme murdare.

Pe de alta parte, pe cit e de vizibila anemica strategie a coalitiei anti-Basescu in campania electorala, pe atit de viguroasa e ofensiva acesteia pentru proiectul de restauratie. Plastic spus, cei care incearca sa il izoleze acum pe Traian Basescu s-au repezit precum niste hiene flaminde asupra trupului plapind si ranit al democratiei romanesti.

A se vedea prestatia lui Chiuariu, Legea ANI (agentia care trebuie sa controleze averile parlamentarilor, dar care e subordonata - ca din intimplare - taman Parlamentului), a se vedea graba cu care se incearca inlocuirea unor oameni banuiti de a nu fi fideli celor care detin acum puterea si multe altele.

Pe buna dreptate, se spune ca actuala campanie electorala propune o batalie intre producatorii de emotii. Productia de emotie e, pina acum, net in favoarea lui Traian Basescu. In 2004, cind Mircea Geoana a fost desemnat candidat al PSD la Primaria Capitalei, Basescu a trimis o felicitare PSD pentru ca i-a fost pus in fata un competitor asa de slab.

Acum ar trebui sa repete gestul, cu amendamentul ca numarul felicitarilor care trebuie trimise e mai mare. De altfel, Basescu ar trebui sa plateasca personaje politice de teapa lui Dan Voiculescu sau Mircea Geoana, bravi voluntari in slujba cauzei basesciene. Mai este insa ceva. Nu avem doar o batalie intre emotii (induse). Fiecare dintre tabere are si cite un proiect.

Traian Basescu si-a punctat - in registru electoral si, de aceea, exagerat - pasii proiectului pe care il urmareste: referendum pentru uninominal, lupta „pina la moarte“ cu oligarhia si cu oligarhi, crearea unui pol de dreapta etc. Adversarii presedintelui suspendat sint mai iuti de picior: ei isi pun deja in practica proiectul pe care il duc in spatele lor transpartinic.

Pierd pe multe fronturi, dar nu renunta in nici un fel. Vor sa nu existe confuzii cu privire la cine sint si ce vor. Vor sa alunge si ultimele iluzii despre ei. Sint grabiti si disperati. Proiectul lor tinteste linistea. Tocmai de aceea, avem nevoie de cit mai mult scandal.