In Romania, inflatia este influentata mai mult de curs decat de dobanzi. Misu Negritoiu atrage atentia asupra asimetriei transmisiei cursului de schimb - o depreciere creste inflatia mai mult decat a redus-o aprecierea.
Ati declarat, de curand, ca piata financiara romaneasca este rudimentara. Concret, ce instrumente exista pe pietele din Ungaria, Cehia sau Polonia, dar lipsesc de la noi?
Piata financiara romaneasca se afla inca intr-o faza incipienta a dezvoltarii sale, din pacate la acelasi nivel ca in urma cu cinci ani.
Irelevanta curbei randamentelor obligatiunilor de stat, cauzata de lichiditatea extrem de scazuta, impiedica dezvoltarea unei piete pentru instrumente sofisticate (FRA, IRS, optiuni pe cursul de schimb), ceea ce determina costuri de intermediere financiara mai ridicate, reflectate, intr-un final, in incetinirea cresterii economice.
Construirea unei curbe a randamentelor pe termen lung, impreuna cu adoptarea unor norme de catre BNR pentru a conferi credibilitate curbei randamentelor pietei monetare (BUBOR) reprezinta preconditiile sporirii sofisticarii instrumentelor financiare in Romania.
Toate aceste instrumente exista de ani buni in tarile mentionate de dv. Pietele lor financiare sunt mult mai dezvoltate, atat pentru sectorul public, cat si pentru cel privat.
Se emit volume mari de certificate de trezorerie, obligatiuni de stat si corporative, hartii comerciale (comercial papers) - care la noi nici macar nu se mentioneaza - instrumente derivate (optiuni, swap-uri, forward, futures), dar si actiuni. Sa fi ratat noi sansa?
In ce masura lipsa acestor instrumente ii poate face pe administratorii de fonduri de pensii private sa rateze startul? Stiu ca ING este interesata de aceasta piata.
E o explicatie de ce fondurile de investitii in Romania sunt atat de putine si atat de mici. Si de ce lichiditatea este atat de mare in mediul bancar. Singurele instrumente de investitii sunt CD, Cont"Rol si ceva actiuni pe Bursa. Probabil nimeni nu se gandeste de pe acum la plasamentele in fondurile de pensii.
Totusi, penuria de instrumente cu venit fix expune fondurile de pensii (care in tarile central-europene din primul val de integrare reprezinta principalii actori ai pietei titlurilor cu venit fix) riscurilor de subevaluare a randamentelor cerute.
Solutii pot fi oferite de cresterea interesului pentru finantarea si/ sau expunerea in lei din partea institutiilor de credit rezidente si nerezidente, care au condus la o dezvoltare accelerata a pietei de titluri cu venit fix in lei si au atasat un risc de credit inferior Romaniei.
Solutia investitiei in bond-uri denominate in alte valute trebuie privita cu reticenta din cauza costurilor substantiale de acoperire a riscului valutar, derivate din dezinteresul autoritatilor de a contribui la dezvoltarea pietelor financiare.
Sunt convins ca administratorii de fonduri vor solicita eliminarea restrictiilor privind plasamentele pe alte piete, pentru a proteja veniturile investitorilor/pensionarilor.
In ultima perioada, Trezoreria Statului si-a facut un obicei din a respinge ofertele de finantare ale bancilor, motivand ca pretul pietei este prea mare. Credeti ca aceasta atitudine are legatura cu ideea exprimata mai de mult de oficialii bancii centrale potrivit careia ?uneori pietele se pot insela in sentimentul lor"?
Piata are intotdeauna dreptate. Daca exista o distorsiune a pretului, o piata eficienta o va ajusta rapid, conform teoriei lipsei oportunitatilor de arbitraj. Din cauza adancimii scazute, in piata financiara romaneasca pot aparea situatii in care pretul nu reflecta in totalitate riscul.
Initiativa Ministerului Finantelor de a relua emisiunile de titluri de stat a fost laudabila si a fost privita de catre actorii pietelor financiare ca o restaurare a normalitatii. Interesul initial a fost consistent, in ciuda probabilitatii ridicate de subevaluare a raportului dintre risc si randament.
Din pacate, politica fiscala pro-ciclica, in contextul absentei unui program bugetar multianual, a determinat MF sa nu respecte cu strictete calendarul preanuntat al emisiunilor titlurilor de stat. Aceasta a dus la cresterea primei de lichiditate din cauza riscului suplimentar determinat de pierderea credibilitatii de catre MF.
Acest risc se suprapune riscului valutar, in contextul unui deficit de cont curent de peste 10% din PIB care isi continua deteriorarea accelerata, precum si riscului de rata a dobanzii, in conditiile unor asteptari inflationiste ridicate, justificate prin expansiunea economica peste potential si cresterea irationala a salariilor.
Riscuri adiacente, dar semnificative deriva din incertitudinea politica, de care depind si deciziile agentiilor de rating.
