Roata tiganeasca”, metoda aplicata de turci in timpul constructiei cladirilor de lux, gen Floreasca Tower, Plazza Romania sau Carrefour Baneasa, fusese, deja, patentata.
In 2003, caldararii au pus la bataie 12 firme ca sa pacaleasca statul. Partener in aceasta afacere a fost Remat Constanta. Fiindca, prin lege,
societatile care se ocupa cu achizitia de fier vechi pot scoate sume mari de bani numerar, tiganii din Sintesti s-au aliat si au semnat contracte cu Remat Constanta pentru achizitie de metale.
Societatea constanteana este detinuta de trei cetateni libanezi si de o firma cu sediul la Beirut si are ca obiect de activitate recuperarea deseurilor si a resturilor metalice.
Fiindca partile „lucreaza” pe acelasi segment de activitate a fost usor de acoperit circuitul fictiv al banilor in urma unor pseudooperatiuni comerciale.
Schema, insa, este destul de simpla: firma libanezilor transfera sume de bani importante in conturile celor 12 SRL-uri tiganesti, iar caldararii ridicau numerar sumele. Apoi le carau la Constanta si le returnau reprezentantilor Remat. Comisionul incasat de tigani in urma acestei tranzactii era de 5-8 la suta.
Ca sa se acopere, Remat primea acte justificative false din partea SRL-urilor gen Potcoava Aurie, Piramidal Construct sau Muntele Rosu Nelu SRL. Si ca sa iasa si ei legal, caldararii isi „vindeau” marfa de la o firma la alta pana cand ajungea sa fie „livrata” la Remat.
Pe parcursul tranzactiilor fictive, intre SRL-urile tiganilor din Sintesti, facturile sau chitantele erau „blatuite”. Astfel, in cazul unui control al organelor pornit de la Remat nu se mai putea ajunge la primul furnizor, iar fapta nu exista pentru ca nu exista vinovat.
Cert este ca profitul in cei doi ani de zile de parteneriat intre „Sintesti” si Remat Constanta a fost enorm. Intre 1 ianuarie 2004 si 15 ianuarie 2006, specialistii financiari sustin ca paguba adusa bugetului Romaniei este de milioane de euro.
Asta fiindca in acea perioada aproximativ 300 de miliarde de lei vechi au fost rulate prin „roata tiganeasca”.
Se ajunsese ca, in baza unor documente false de achizitie de metale, sa se scoata de la Finansbank cate 3-4 miliarde de lei vechi pe saptamana.
Cash-ul ajungea in buzunarele celor de la Remat - societate care facea transferurile prin ordine de plata in conturile celor 12 SRL-uri din Sintesti.
Un articol de Razvan Popa, Iulius Cezar
