Si daca agricultura Romaniei e mai sanatoasa decat credem?

Autonomia taranilor, miza alimentara globala

de Manola Romalo, Frankfurt     HotNews.ro
Luni, 28 mai 2007, 0:00


Demonstratie impotriva contaminarii semintelor traditionale cu OMG
Foto: Christophe Noisette

Motto: „In Romania exista inca o diversitatea de plante utilitare regionale si traditionale mai mare decat in majoritatea statelor din Uniunea Europeana. Aceasta diversitate este o adevarata comoara.”

„Eliberam biodiversitatea semintelor” a fost motto-ul celei de-a treia Conferinte Internationale de la Halle (Germania, 18-20 mai). Au participat tarani cultivatori de seminte traditionale, asociatii agricole si cercetatori din Bulgaria, Danemarca, Elvetia, Franta, Georgia, Germania, Irak, Irlanda, Israel, Italia, Mali, Marea Britanie, Polonia, Romania, Rusia, Ungaria, Tunesia si USA.

La presiunea industriei agro-alimentare, Uniunea Europeana a ingradit treptat dreptul milenar al taranilor de a semana, conserva si comercializa propriile seminte traditionale si regionale. Actualmente, numai asociatiile de agricultori au dreptul sa-si conserve semintele traditionale, timp de zece ani. Le pot semana si comercializa numai in regiunea de origine.

In Europa, au disparut 80 % din legumele si fructele cultivate in ultimii cincizeci de ani. Cauzele? Industria agroalimentara are nevoie de mari cantitati de materii prime „omogene”. Impune taranilor putine varietati de cereale, legume si fructe. Ele trebuie cultivate in mari cantitati, in orice conditii de clima si sol.

„Performante” posibile cu aporturi masive de ingrasaminte chimice, pesticide, insecticide. In afara unor soiuri standardizate, producatorii de seminte industriale nu pot garanta oferta diversificata, analoga agriculturii taranesti.

Accesul populatiei occidentale la o alimentatie variata si sanatoase s-a redus dramatic in ultimii 30 de ani. Iluzia „noutatii” alimentelor fast-food este intretinuta de strategiile de marketing. Inovatoare sunt cel mult etichetele.

Cui apartin semintele?

La Halle, taranii au vorbit de dificultatile cu care se confrunta, pentru a cultiva soiuri de cereale vechi, neinscrise in cataloagele oficiale. Daca initial bancile de seminte au fost create pentru conservarea soiurilor traditionale, sub presiunea concernelor producatoare de seminte hibride sau modificate genetic, taranii aproape ca nu mai au acces la ele.

„De multe ori, semintele conservate zeci de ani in depozitele bancilor s-au degradat, nemaiputand fi insamantate”, ne-a spus inginerul agronom Georg Jansen, presedintele Asociatiei de Agricultura Taraneasca (ABL). Pe terenurile Institutului de plante Leibniz - finantat de Ministerul Federal de Cercetare - se afla Banca Federala Germana de Seminte. Cu 140.000 de esantioane, poseda una dintre cele mai mari colectii din lume.

De cativa ani, La Gatersleben se testeaza plante modificate genetic, comandate de multinationale. Datorita distantelor prea mici intre terenuri, pericolul de contaminare (ireversibila) a semintelor conservate de banca este iminent.

Cu ocazia Zilei Internationale a Biodiversitatii din 21 mai, impreuna cu organizatii de tarani si ONG- uri din toata Germania, participantii conferintei au protestat la sediul Bancii de seminte din Gatersleben, la 40 km de Halle.

Protectia soiurilor traditionale din Romania

„Vad ca lumea occidentala este mult mai bine informata despre pericolele de contaminare a soiurilor traditionale si a varietatilor salbatice, inclusiv asupra riscurilor pentru sanatatea umana”, ne-a spus la Halle prof. Aurel Maxim de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Cluj.

Maxim coordoneaza proiectul de protectie si conservare a soiurilor vechi de legume si fructe, initiat de organizatia InfOMG, in 2006. Membrii organizatiei si studentii din Cluj localizeaza varietati traditionale la fermele taranilor, iar soiurile sunt inventariate intr-un catalog „alternativ”. Prof.

Maxim va propune ministerului Agriculturii masuri pentru protectia semintelor traditionale.

El Este de parere ca producatorii de seminte din Romania trebuie sa se asocieze cat mai rapid, ca sa-si apere interesele. „Pastrarea semintelor in banci este importanta, dar este necesara si cultivarea lor pe camp, in zonele de origine. Acolo unde ele se adapteaza la factorii de stress: la seceta, la temperaturi scazute, la boli si daunatori”.

Fapt confirmat de experienta de peste 30 de ani a inginerului agronom Gebhard Rossmanith, producator de seminte traditionale de cereale, fructe si legume din Germania: „Sanatatea si gustul specific al legumelor, fructelor si cerealelor provine din interactiunea lor cu mediul de origine.”

„Taranii romani poseda o autonomie alimentara pierduta in Occident”

La Halle am intalnit si membrii unor asociatii din Franta, recent intorsi dintr-o vizita in Romania. Agricultor si brutar traditional, Nicolas Supiot face parte din „Reseau de Semences Paysannes” („Retea de seminte taranesti”). Cu circa 46 de asociatii de tarani cultivatori de seminte, RST este una dintre cele mai importante in Europa.

In cadrul programului EU Leonardo a fost in Romania (27 martie - 6 aprilie). Francezii au vizitat tarani din judetul Cluj si Bistrita, au vorbit cu localnici si cu autoritatile locale. „Interesul acestei calatorii a fost sa aratam ca, desi la periferia sistemului european, taranii romani sunt de fapt purtatorii unor alternative viabile si unor solutii concrete.

Ei poseda o autonomie alimentara care in agricultura occidentala s-a pierdut in totalitate.”


„Am avut aceleasi probleme in Franta, dar am putut sa le invingem”

Grupul de agricultori francezi a fost surprins sa descopere atat de multe varietati de fructe, legume si cereale. Sa vada rase de animale disparute in Vest. „In Franta a existat acum cativa ani, o lupta intensa cu autoritatile. Serviciile Veterinare si de Represiune a Fraudelor ne-au interzis sa vindem in piete produsele traditionale.

Am luptat si-am castigat
, ne-a relatat fermiera Silvie Seguin, participanta la calatorie.

„Noi am explicat taranilor romani ca este foarte important sa se asocieze. Singur nu poti castiga”. Din cauza presiunii politice si a lipsei de informatii, taranii romani cred ca nu au sisteme „bune”. „Noi le-am spus: „Voi sunteti in avans! Nu trebuie sa schimbati nimic in practicile voastre! Europa de Vest trebuie sa si le schimbe.”

Guvernul trebuie sa ia masuri pentru conservarea semintelor traditionale

Bun cunoscator al agriculturii traditionale romanesti, dl Friedrich Wilhelm Graefe zu Baringdorf, Vicepresedintele Consiliului de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, apreciaza ca Romania detine cea mai mare varietate de plante regionale si traditionale din Europa: o „adevarata comoara.”

„In cadrul programelor de dezvoltare rurala, guvernul roman trebuie sa ia masuri. Sa organizeze campanii de informare, cursuri in domeniu si sa sprijine taranilor in vederea comercializarii propriilor produse regionale.” Romania are nevoie de un cadru legislativ care sa permita taranilor utilizarea soiurilor neinregistrate in catalogul oficial.

„In iunie 2007, tarile din Uniunea Europeana vor avea posibilitatea sa inregistreze in mod simplificat soiurile care trebuie conservate. Guvernul roman trebuie sa ia aceasta masura ca sa pastreze diversitatea de pe campuri, din gradini si bogatia de gusturi din farfurii”, considera parlamentarul german.


Adrese utile:

Franta:
www.semencespaysannes
www.kokopelli.asso.fr
www.longo-mai.org
www.lairederien.net

Germania:
www.oekoseeds.de www.abdp.org
www.kultur.saat.org
www.dreschflegel-saatgut.de
www.vern.de
www.nutzplanzenvielfalt.de
www.pomologen-verein.de
www.kartoffelvielfalt.de

Austria
www.archenoah
www.viacampesina

Italia
www.retesemirurali
www.unical

Elvetia
www.prospecia.rara








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


1025 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    mi-e dor de rosiile de alta data (Marţi, 29 mai 2007, 10:35)

    Doru [anonim]

    De ani de zile imi este tot mai greu sa gasesc in piata rosii din soiul acela traditional cu al carui gust sunt obisnuit din copilarie cand mancam rosii cu branza. Si cand eram student in Bucuresti imi potoleam foamea nu cu napolitane sau cips-uri ci cu ... branza cu rosii. Eram in stare sa mananc zile intregi numai branza cu rosii si nu aveam nevoie de altceva.

    Acum cativa ani (dupa 1989) a aparut pe piata un soi de rosii cu aspect placut, "le mancai cu ochii", dar... fara gust si cam verzi pe dinauntru. Nu stiu cati mai sunt ca mine, dar eu strabat pietele in lung si in lat, doar-doar voi gasi la o baba amarata o gramajoara de rosii de care stiu eu.

    Anul trecut am dezlegat misterul cand am fost la tara la cineva apropiat, si am ramas masca atunci cand mi-a aratat mandru ce rosii are in gradina: rosii foarte frumoase, multe si, rezistente la seceta, spunea respectivul, si achizitionate ieftin, nu ca seminte, ci ca plante (rasaduri, nu ma pricep in domeniu) . Bineinteles ca nu aveau acel gust traditional cautat de mine. Momentul culminant a fost cand am gasit intr-un colt al gradinii cateva plante cu rosii traditionale, de care , cu jena de data aceasta mi s-a spus ca au crescut din niste seminte de rosii stricate aruncate cu gunoiul in acel loc. Cred ca a fost ultima data cand am degustat rosiile care imi plac.

    Anul acesta probabil ca a rezolvat problema "gunoiului", deci adio rosii gustoase.
  • 0 (0 voturi)    
    Felicitari pentru articol (Marţi, 29 mai 2007, 12:09)

    Maxim [anonim]

    Credeam ca nu mai este speranta!
  • 0 (0 voturi)    
    rosii gustoase (Marţi, 29 mai 2007, 13:51)

    andrei [anonim]

    un prieten din Barcelona a venit in vizita in Romania ... si, de, l-am dus la tzara.

    :) a facut ochii cit cepele cind a inceput sa manince rosii ... nu mai mincase ceva asa de gustos in viata lui.
    a transportat 8 rosii pina in Barcelona, ca pe o comoara ... ca sa-si uimeasca prietenii catalani .... si apoi mi-a scris ca i-a apucat pe toti o tristete la gindul rosiilor lor de supermarket ...
  • 0 (0 voturi)    
    Vrem rosiile noastre (Marţi, 29 mai 2007, 22:34)

    Geo [anonim]

    Nu mai suport rosiile din plastic.
    Vreau inapoi rosiile mele, romanesti, gustoase.

    Cat de prosti suntem oare, sa cumparam porcariile astea importate ? Oare chiar nu ne dam seama ca nu sunt bune de nimic, ba chiar sunt extrem de periculoase pentru sanatate ?

    La fel si cu capsunile. Vanzatorilor le este rusine sa vanda marfa straina (frumoasa dar fara pic de gust).
    Am gasit la un singur vanzator capsuni romanesti. Stiti cu totii diferenta dintre cele doua soiuri.

    Bat piata in lung si in lat pana cand gasesc romanesti. Unii vanzatori ma cunosc deja si ma anunta (Am fructe romanesti, de la tara)
  • 0 (0 voturi)    
    E un mit (Miercuri, 30 mai 2007, 13:30)

    Bogdan [anonim]

    Treaba asta cu "produse romanesti" este un mit. Sunt toate pline de azotati. Pe perioada iernii, produsele din Cipru, Turcia, Grecia etc contin mult mai putin azotat decat cele romanesti, datorita expunerii lor la soare, fapt ce determina eliminarea azotatilor.
  • 0 (0 voturi)    
    Asa este fratilor! (Miercuri, 30 mai 2007, 14:20)

    alex [anonim]

    Nu mai sunt rosiile de altadata! Eu am copilarit la tara si de 10 ani sunt in Bucuresti.
    Mi-e sila de ce rosii am ajuns sa cumpar! Vara la tara, in vacante imi culegeam rosii si faceam o salata ... yammi! Mi s-a facut si rau de la rosiile astea din comert anul asta!
    Eu sunt pesimist citind acest articol! In romania traim inconjurati de incompetentii din fotoliile de decizie. Pe de alta parte, cei care au trait la oras habar nu au ce mizerii manaca, iar factorii de decizie sunt tot la oras ... si in plus foarte usor de influentat!

Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by