Mai mult de patru din zece cetateni europeni au discutat deja in familie subiectul referitor la donarea de organe umane si la transplanturi, 56% dintre europeni afirmand ca ar fi de acord sa-si doneze unul dintre organe dupa moarte, releva un eurobarometru dat publicitatii, miercuri, de catre Comisia Europeana.

Romanii insa nu sunt usor de convins nici sa renunte la organele proprii, nici la cele ale rudelor apropiate, in caz de deces. De fapt nici nu si-au batut prea mult capul in aceasta privinta. Rusinos sau explicabil, este poate pentru prima data, cand romanii sunt la coada clasamentului in toate problemele ridicate de catre un eurobarometru.

“Tu ai face-o?” ma intreaba cumnatul meu in fuga. Pic, pentru o clipa, pe ganduri. “Ah..te gandesti. Gata, pa. E clar”, imi spune. Dintr-un anumit punct de vedere chiar are dreptate - nu am stat sa ma gandesc vreodata serios la asa ceva. De altfel acesta este unul dintre aspectele reliefate si de catre recentul Eurobarometru.

Problema donarii sau transplantului de organe...nu este o problema, pentru romani

Dintre cetatenii europeni, romanii inregistreaza cel mai mic procent, doar 16%, la capitolul discutarii acestui subiect in familie.

Eurobarometrul atrage atentia ca la toate intrebarile acestui studiu, cetatenii din Romania si la un grad mai scazut cei din Bulgaria (tari care la data realizarii eurobarometrului - finele anului trecut - nu erau inca membre ale UE) se remarca printr-o atitudine mai putin favorabila in legatura cu tema donarii sau transplantului de organe, comparativ cu restul europenilor.

Dintre europeni, olandezii (75% dintre respondenti) si suedezii (66%) au dezbatut cel mai mult aceasta problema in cadrul familiei. Studiul puncteaza faptul ca discutarea acestui subiect in familie are un considerabil efect atunci cand vine vorba sa raspunzi cu “da”, la intrebarea daca esti de acord sa-ti donezi unul dintre organe.

Cei mai multi dintre cei care dau un raspuns afirmativ au discutat anterior aceasta problema in familie.

Ideea donarii de organe este sprijinita in special in nordul Europei

56% dintre europeni declara ca sunt de acord sa-si doneze, catre o institutie specializata, unul dintre organe dupa moarte. Ideea beneficiaza de un sprijin puternic in randul cetatenilor apartinand tarilor din nordul Europei: Suedia (81%), Finlanda (73%) sau Belgia (73%), exceptie fiind Malta unde 75% dintre cetateni ar fi de acord sa-si doneze unul dintre organe dupa moarte.

Cetatenii din Estul Europei sunt mai refractari in general fata de aceasta problema, dar inca o data, romanii (27% dintre respondenti) sunt cel mai putin doritori in a face astfel de donatii.

Eurobarometrul mai arata ca 54% dintre cetatenii europeni ar fi de acord sa doneze unul dintre organele unui membru al familiei decedat, daca acest lucru ar fi cerut de catre spital. Si la acest capitol, romanii se arata cel mai putin pregatiti sa faca acest lucru (doar 32%).

81% dintre europeni sunt de acord cu folosirea cardurilor de donatori de organe, doar 12% detin insa un astfel de card

Opt din zece europeni (81%) sprijina ideea folosirii unui card de donator de organe, instrument care indica dorinta detinatorului unui astfel de card de a dona unul dintre organe dupa moartea acestuia. Eurobarometrul atentioneaza insa ca astfel de carduri sunt rar folosite in Europa si ca este o prapastie intre dorinta de a avea un astfel de card si detinerea efectiva a unuia.

Astfel, numai 12% dintre europenii care au raspuns recentului Eurobarometru au declarat ca au un astfel de card. Doar 42% dintre romani sunt de acord cu folosirea unor astfel de carduri, evident cel mai mic procent de sustinere constatat in randul europenilor.

In urma rezultatelor acestui eurobarometru, comisarul european pentru sanatate, Markos Kyprianou, a propus, miercuri, introducerea unui card european de donator de organe. Masura face parte din planul comisarului european de a creste numarul donatiilor si al transplanturilor de organe.

Potrivit statisticilor Uniunii Europene, 10 oameni mor zilnic in Europa din cauza deficitului de organe si circa 40.000 de pacienti se afla in mod curent pe o lista de asteptare pentru un transplant.